Numai cand incepi sa faci odine in lucrurile vechi, iti dai seama cate ai adunat in decursul a "n" ani. Majoritatea nefolositoare sau in cel mai bun caz cu o utilitate indoielnica: "poate vor mai trebui candva". Personal, imi place sa cred ca ma pot debarasa cu usurinta de vechituri. Cand vine insa vorba de oameni trecuti de 50 (sau, mai rau, de 60) de ani, iti dai seama ca nu vor sa arunce nimic. Totul le apare ca fiind folositor, char daca nu stiu prea bine la ce. Dar nu conteaza. Important e sa ramana in continuare in boxe, beciuri, garaje, ocupand inutil spatiul.
Tata, de ce nu arunci toate vechiturile astea?
Lasa ca poate imi mai trebuie.
Dar cand a fost ultima data cand ai folosit ceva de aici? Acum 10... 15 ani?
Tacere. Si incapatanarea de-a muta -sub pretextul unei curatenii generale- lucrurile vechi dintr-un loc in altul.