S-au publicat în sfârşit rezultatele financiare pe 2010, mai târziu ca în alţi ani, ocazie cu care am alocat puţin timp pentru a face o analiză a pieţei de certificare din România. Prima observaţie care se impune este că piaţa este foarte mică, abia depăşeşte 40 de milioane de euro, respectiv 171,1 milioane lei. În calcul am luat (aproape) toate organismele acreditate RENAR plus reprezentanţe ale organismelor străine care activează în România.
Faţă de 2009, piaţa a scăzut uşor, cu un milion de lei, după ce în 2009, primul an de criză, crescuse faţă de 2008 de la 149 la 172 de milioane (17%). În 2010 s-a schimbat podiumul, atât la general, cât şi în rândul organismelor româneşti, TUV Austria urcând pe locul 3 în locul Bureau Veritas, ameninţând serios poziţia organismului local, SRAC, iar la organisme româneşti, Certind trece pe locul doi în locul Simtex, departe însă de liderul SRAC. În momentul de faţă, cei de la TUV Austria au o cifră de afaceri mai mare decât cea a celorlalte TUV la un loc, oarecum surprinzător. Liderul clasamentului general este însă departe de locul doi şi rămâne pe creştere.
În rândul organismelor româneşti, SRAC rămâne lider cu o cifră de afaceri de aproape trei ori mai mare decât principalul urmăritor, pe locul doi – Certind, trei – SIMTEX. All Cert urcă un loc faţă de anul trecut înregistrând o scădere mai mică decât Certrom.
Legat de scăderi, ţinând cont că cifra de afaceri totală a rămas relativ aceeaşi faţă de anul trecut, înseamnă că ce au pierdut unii se regăseşte la alţii, aici campioni fiind TUV Nord (+65%), URS Certificări (+55%) şi TUV Austria (+45%). La polul opus, cele mai mari scăderi sunt la Certrom (-30%), TUV Karpat (-23%), RoCert (-19%) şi All Cert (- 17%).
Din păcate, piaţa de consultanţă este mai dificil de analizat datorită unui număr foarte mare de Firme (în principiu, un organism de certificare colaborează în medie cu cel puţin 20 firme/PFA, fără însă a avea contracte de exclusivitate, asta înseamnând cam 250-300 de firme plus cam tot atâtea PFA). Întrucât este imposibil să le identifici, nu se pot face topuri relevante. Am căutat în Google keywordurile relevante şi am identificat 60 de firme, cu o cifră de afaceri însumată de 11 milioane de lei, dar piaţa ar trebui să fie de cel puţin 5-6 ori mai mare, probabil undeva între 35 şi 40% din piaţa organismelor de certificare. Dacă organismele româneşti sunt axate în special pe certificări de sisteme, la organismele străine grosul cifrei de afaceri provine din certificări de produse, expertize tehnice, verificări, pentru care aportul consultanţei este de cele mai multe ori nul, de aceea cifra de afaceri în consultanţă este mai mică decât cifra de afaceri a organismelor de certificare, probabil, valoric, între 60 şi 70 milioane de lei.
În general, piaţa este dominată firme tip “one-man-show”, de obicei auditor pentru unul sau mai multe organisme de certificare, foarte puţine firme având mai mult de 2 angajaţi.
Îmi este greu însă să cred că primele 5 firme (din aceste 60) pot fi depăşite de alte firme care nu există la o căutare pe Google pentru domeniul lor de activitate. Deci, primele 5 firme ar fi Hendrix Management Experience, cu 953.872 lei (scădere 41%), ISO Direct, din Tg-Mureş, cu 890.553 lei, Libra Quality Consult cu 830.811 lei, Compania de Consultanţă şi Audit – Cluj-Napoca, 546.235 lei (scădere de 36%) şi INAQ, 543.054 lei. Mai departe, cifrele sunt ceva mai mici, şi deja suntem într-o zonă în care pot exista şi alte firme neidentificate de mine. (Acesta este şi motivul pentru care nu public tabelul. Dacă e cineva interesat, firma mea este pe la jumătate.) Primele 3 au între 8-10 angajaţi, celelalte două numai trei. În rest, 3 firme în zona 300-500.000 lei şi mai mulţi angajaţi, restul firme cu unul, maxim doi angajaţi şi cifre de afaceri între 100.000 şi 200.000 lei. În afara acestui grup de 60, am identificat preponderent firme mici, între 30.000-50.000 lei cifră de afaceri anuală.
O altă problemă în definirea pieţei de consultanţă este faptul că multe firme au şi alte activităţi – training, alte activităţi de consultanţă (de ex.: juridic, fonduri europene, protecţia muncii, obţinere de autorizaţii şi permise etc.) – încât este greu de discernut cât anume din cifra de afaceri este legată efectiv de consultanţa pentru certificare, ce poate fi în realitate neglijabilă ca pondere.
* Prima coloană după numele organismului de certificare este cifra de afaceri pe 2008, a doua 2009, a treia 2010, a patra procentul de creştere/scădere 2010 faţă de 2009. Sursa datelor, Ministerul de Finanţe.
