Ce datini de Paște au românii? In funcție de regiunea din care provin, românii sărbătoresc Paștele în mod diferit.

Miracolul Învierii reprezintă cea mai importantă sărbătoare a creștinilor din toată lumea, dar așa cum știm deja, această uriașă sărbătoare are și o mulțime de tradiții și de datini.

Slujbele religioase, masa plină de bunătăți, ouăle colorate sau cozonacul fac parte din rutina românului în perioada Sfintei Sărbători Pascale.

Pe lângă veselia provocată de venirea primăverii, creștinii au încă un motiv de bucurie atunci când sărbătoresc Paștele, o sărbătoare considerată una a înnoirii, a speranței în mai bine. Aflăm imediat ce datini de Paște au românii în diverse zone ale țării.

De unde vine denumirea de Paște

Înainte să amintim câteva dintre aceste datini de Paște pe care le au românii, sunt sigur că te-ai întrebat cel puțin o dată, de unde vine această denumire de Paște.

Ei bine, pentru a-ți răspunde la această întrebare, trebuie să căutăm în etimologia cuvântului. Aflăm că acest cuvânt ”Paști” provine în limba română din forma bizantino-latină ”Pastihae”, care este de fapt forma cuvântului de origine ebraică ”Pasah”. Se crede că acest cuvânt ar fi fost moștenit de la vechii egipteni.

Ce obiceiuri și tradiții au românii de Paște. Datini de Paște în diverse zone ale țării

Considerată cea mai mare sărbătoare a creștinilor, Învierea Domnului antrenează un întreg ciclu de sărbători și evenimente, de la intrarea în Postul Mare, până la Rusalii. Asociată cu primăvara și cu retrezirea naturii la viață, Paștele creștin se sărbătorește în toate colțurile țării.

Obiceiurile sunt destul de diferite și țin mai degrabă de tradiție. Spre exemplu, în Moldova, în anumite localități, se respectă anumite practici bătrânești, printre care spălarea hainelor și a oalelor înainte de post sau alungarea ispitelor prin aprinderea de focuri.

În sudul țării, în Oltenia, la intrarea în postul Paștelui, oamenii aprind focul în fața caselor, alungând astfel dușmanii și relele din gospodărie. Totodată, ei consideră că acest obicei aduce prosperitate. În anumite zone din această regiune, sărmanii primesc bucate în Joia Mare, iar în cimitire se aprinde focul. Pe perioada postului, oltenii nu mănâncă ouă, carne și lactate, iar în zilele de miercuri și joi nu se lucrează pământul.

În Muntenia, masa de duminică seara trebuie să fie îndestulătoare pentru ca oamenii să intre săturați în post. La astfel de mese, muntenii se împacă, își cer iertare unii altora pentru păcate. Un obicei tradițional în zonă sunt uraliile, focuri de purificare ale spațiilor cu resturi vegetale. Femeile și bărbații își urlă viciile în așa fel încât tot satul să le știe, sperând astfel că omul nu le va mai avea.

În Ardeal, gospodinele pregătesc mielul, ouăle vopsite și pasca, în timp ce băieții împodobesc brazi cu panglici colorate, apoi se vor strecura în curțile fetelor pe care le plac pentru a le agăța brazii în poartă.

Dincolo de aceste datini de Paște, trebuie să știi că cea mai mare sărbătoare creștină are o durată de 40 de zile, cuprinse între sărbătoarea Învierii Domnului (prima duminică de Paști) și sărbătoarea Înălțării Domnului, care se celebrează la 40 de zile de la Înviere, într-o zi de joi.

Primele trei zile din cele 40 de zile sunt unele de mare sărbătoare pentru români. Așa cum aminteam și mai sus, pentru creștinii din țara noastră, Sfânta Sărbătoare a Paștelui este precedată de o perioadă de post, în care sunt comemorate evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima săptămână din post este numită Săptămâna Patimilor și începe în Duminica Floriilor. Durează până la Sâmbăta Mare, iar creștinii comemorează de fapt patimile lui Iisus Hristos, răstignirea și moartea Sa din Vinerea Mare.

În toate zonele țării, carnea de miel este cea mai consumată în ziua de Paște. De asemenea, vopsirea ouălelor este o tradiție importantă și un obicei extrem de răspândit fiind considerată una dintre cele mai importante datini de Paște.

Dacă în trecut, ouăle erau vopsite doar în culoarea roșie, în prezent, gospodinele optează pentru o gamă variată de culori, de la galben, la albastru, verde, violet și așa mai departe. Aceste ouă se ciocnesc la masa de Paște, iar persoana mai în vârstă ciocnește capul oului de capul oului ținut în mână de persoana mai tânără. Se spune ”Hristos a Înviat” și primește răspunsul ”Adevărat a Înviat”.

Totodată, în majoritatea gospodăriilor, masa din prima zi de Paște este un prilej extraordinar de reunire a familiei. Se spune că de pe masă nu trebuie să lipsească ouăle, pasca, friptura de miel, drobul de miel și alte preparate extrem de apreciate de români.

Acestea sunt doar câteva dintre cele mai cunoscute datini de Paște de la noi. Te așteptăm în comentarii cu alte astfel de datini de Paște din zona în care locuiești tu.

sursa foto: Mirror

Articolul Datini de Paște: cum se pregătesc românii, obiceiuri și tradiții apare prima dată în blog.catmobile.ro. | catmobile