(SSJ - The Definitive Collection 2007)

Daca prostia ar durea?

Introducere

Oare daca prostia ar durea s-ar auzi de departe tipetele de durere? Sau prostia tine mai degraba de o stare launtrica, care odata exteriorizata iti compromite propria imagine? Cu siguranta prosti au fost si vor mai fi atata timp cat acest concept devine tot mai present in viata de zi cu zi, la fiecare colt de strada, in fiecare magazin, in privirea tot mai multor oameni, simpli de felul lor…

Texte scrise de: Daniel Grigoroscuta, Sabina Dodan si Ionut Apostu

Daniel Grigoroscuta



Prostul daca nu-i fudul...

De mic copil am auzit printre tovarasii de joaca expresia - tema a numarului curent - "daca prostia ar durea...", la care fiecare adauga cate ceva, de obicei pentru a-si jigni interlocutorul, sau un prieten comun, absent. Inca de atunci, spunand aceasta, ne excludeam, prin excelenta, din categoria prostilor. Niciodata nu ne-am simtit, poate doar adverbial, dar nu si adjectival, "prosti".

Pana nu demult, credeam ca nu exista oameni prosti; credeam ca doar printr-o apreciere subiectiva si nedreapta cineva poate fi considerat prost de catre cei din jurul lui; credeam ca "prosti" sunt numiti pe nedrept oameni care nu si-au propus lucruri mari in viata, care nu au deloc pretentii de la ei insisi, oameni care "vaneaza" doar lucrurile "mici" din viata (scopuri marunte). De curand insa aceasta conceptie mi-a fost rasturnata si mi-am dat seama ca... prostia (in stare pura, asa cum o ilustreaza Creanga in "Prostia omeneasca") exista totusi. Mi-a fost dat sa asist in tren, calatorind dinspre Bucuresti inspre Iasi, la o discutie "inchegata" pe baza unei prietenii "incropite" inca inainte de a pleca trenul din gara. Asadar, oameni care abia s-au cunoscut de cateva minute (mai apoi ore), au avut toata noaptea o discutie de-a dreptul infantila, abundand in stupiditati, in pareri si principii imediat schimbate pentru a-i canta in struna partenerului de discutie. Inteleg discutiile intre pasageri pornite din acea nevoie de sociabilitate, de comunicare, dar discutia (pe care n-am suportat-o si am stat pe culoarul trenului mare parte din drum) parca intrecea tot ce am auzit. Spre final, am aflat ca doi dintre pasagerii prinsi in discutie erau patroni si detineau 3 magazine in Iasi, plus inca alte cateva mici afaceri pe la tara. Multe proverbe mi-au mai trecut prin minte in noaptea aceea, dar si vorbele lui Andrei Gheorghe: "Dupa asemenea discutii, cum sa nu devii megaloman? E prea mare ispita..."

Un ultim fapt, care tine sigur de fudulie, si nu stiu cat tine de prostie, e imaginea majoritatii tinerilor de la noi din tara. Mi-a spus cineva care studiaza in Franta ca acolo tinerii (liceeni si studenti), indiferent de categoria sociala, umbla imbracati simplu, cel mai frecvent tricou si jeans. Ma gandesc la noi, telefoane mobile sunand in timpul orelor, in salile de concerte, in biserici, la blue-jeans-ii "jegosi" ultima moda si alte "elemente" ce tin de o ferchezuiala ca de bal pentru... doar o simpla zi de scoala. Discutam subiectul si cu un bun prieten, care mi-a zis: "Ce sa-i faci, Dane? Asa e balcanicul, fudul!" Da, asa sunt balcanicii, si mie mi-a venit in minte si urmarea: "...parca nu e prost destul".

...

Sabina Dodan



Prostia nu doare...

Prostia ii doare pe ceilalti. Se spune ca cei care sufera de aceasta "maladie" nu-si dau niciodata seama de existenta ei. Ei sunt prostii fuduli incapabili sa se diferentieze de ceilalti. E greu sa vorbesti deschis despre prostie fara sa jignesti. In psihologie ea este descrisa de termeni ca debilitate mintala, cu idiotie, retard sau imbecilitate, chiar handicap mintal, dar (!) are intotdeauna un suport fizic sau psihic, factori si cauze pe care medicii si psihologii au sarcina de-a le identifica. Abia apoi se incearca educarea si reabilitarea celor in cauza.

Prostia "cealalta" e simpla, nevinovata, reiese dintr-o simpla discutie sau printr-un singur gest. Oamenii nu cred ca pot fi impartiti in "prosti" sau "destepti", ar fi o mare iluzie pentru ca in fiecare zac abilitati si capacitati care n-au fost inca descoperite, asa imi place sa cred despre cei pe care eu ii consider ca fiind prosti. Ma gandesc de fiecare data ca persoana respectiva se tradeaza prin ceva ce nu cunoaste sau n-a aflat inca, ea poate cunoaste insa ceva ce eu nu cunosc! Prostia este mai degraba simplitate, e necunoastere, e neputinta. Ea nu-i face mai putin fericiti pe cei care-o "poseda".

Esential este insa cum fac fata cei pe care prostia-i deranjeaza. Multi dintre ei arunca doar eticheta si apoi le este mila. Prostii in schimb spun: "ei, asta-i destept tare!" sau "asta se crede destept!". Intre cei doi nu-i decat o diferenta de atitudine si de cum se simte fiecare astfel. Prostu' poate nu stie ca-i prost, desteptul poate-a aflat prea devreme ca-i destept...

...

Ionut Apostu



Cum se traduce prostia?

Multa vreme am considerat ca prostia este acea stare de inadaptabilitate la conditii si cerinte diferite. Oare a fi prost inseamna a fi marginalizat? Sau poate prostia este acea stare interioara care te face sa fii altfel? Poti fi prost tocmai pentru a fi altfel decat toti ceilalti.

Multa vreme am crezut ca prostia poate fi considerata un adevarat fenomen de masa. Dar a venit Miskin si mi-a spulberat aceasta teorie despre prostie. Dupa Dostoievski, prostia este acea stare in care se afla idiotul, o stare mereu impotriva torentului care curge in sens invers. Prostia pare a fi acea stare de inconstienta, in care ratiunea este desupra sentimentelor normale. Prostia actioneaza impotriva ratiunii umane de masa. Prost esti daca nu mergi in acelasi sens cu marea majoritate.

Multa vreme am crezut ca prostia tine de vremuri si categorii sociale. Dar a aparut iarasi printul Miskin, “tont si prost”, in saloanele burgheze ale Sankt Petersburg-ului. Un personaj pe cat de ciudat pe atat de iubit de mai toti cei cu care intra in contact. Cu siguranta prostia nu tine de categorie sociala, si nicidecum de vremuri. Prosti au fost si vor mai fi…

Cu siguranta prostia este o stare generala, un fenomen ce nu cunoaste limite. Prostia tine de atitudine, vorba si de cele mai multe ori de tinuta exterioara. Daca e vorba de atitudine atunci nu putem sa nu mergem cu rationamentul pana la gandire. Ce gandesti pana la urma aia vei face. Cu siguranta a fi prost inseamna sa nesocotesti ce este in jurul tau, sa nu tii seama la ce se intampla. Prostia este ca un val tras peste ochi, care il strangi tot mai tare pe fata in loc sa te straduiesti sa il dai deoparte. Astfel pierzi frumusetea care poate sa iti aduca atat de multa bucurie. Ajungi sa iti bati joc de Miskin, sa il ridiculizezi si mai mult, sa distrugi universul lui.

“Caci voia lui Dumnezeu este, ca facand ce este bine, sa astupati gura oamenilor nestiutori si prosti”. (1Petru 2:15)