Nikola Tesla si inventiile sale ascunse

Einstein a fost întrebat la un moment dat  cum se simte ca cel mai deștept om de pe  planetă. Răspunsul lui a fost: „Nu știu.  Întrebarea asta ar trebui să i-o puneți lui  Nikola Tesla”.

Omenirea a avut de-a lungul dezvoltării ei  clipe magice şi clipe nefaste. Din păcate,  clipele nefaste au avut urmări nebănuit de  îndelungate. Cele mai multe le trăim şi azi.  Clipele magice în schimb, deşi au fost poate  la fel de multe, în cele mai dese cazuri nu au  avut niciun fel de urmări. Nu v-aţi întrebat  niciodată, lucrând cu vreo maşinărie oarecare (de pildă maşina de cusut sau cea de scris) cine a fost geniul care a inventat asta?

Dar clipele magice ale omenirii sunt infinit mai multe. Începând cu descoperirea procedeului de ascuţirea a pietrei, de obţinere a focului, de topire a primelor metale, de creare a primului arc, a primei roţi, a primului robot din istorie, şi anume capcana, toate au fost clipe magice. Întreaga istorie a omenirii este presărată din loc în loc și din timp în timp de naşterea unor oameni a căror gândire şi activitate a fost mult peste timpul lor, a unor genii în momente de geniu.



Ore magice, astrale au fost cele în care au apărut oameni ca Hermes Trismegistul, Thales din Milet, Herodot, Pitagora, Hipocrate, Heron, Platon, Guttenberg, Leonardo da Vinci, Nicolaus Copernic, Tyco Brahe, Roger Bacon, Galileo Galilei, René Descartes, Blaise Pascal – pentru a-i numi numai pe câţiva din Antichitate sau Evul Mediu occidental. Aceştia au fost mulţi, iar în perioada modernă, chiar mai mulţi decât în celelalte perioade istorice. Şi fiecare dintre ei a oferit omenirii oportunităţi deosebite. Dar, de cele mai multe ori, omenirea nu numai că n-a ştiut sau n-a vrut să profite de ele, dar s-a purtat infam cu ei, mergând chiar până la desfiinţarea lor.

Grav e că omenirea continuă și în prezent să aibă aceeași atitudine faţă de aceşti oameni. Nu vă miraţi însă prea tare. E în firea noastră, a tuturor. Dintotdeauna, ce n-am înţeles ne-a speriat. Mai nou însă, această atitudine de teamă a fost înlocuită cu una infinit mai nocivă: însuşirea oportunităţilor oferite de aceste genii de către grupuri mici de interese, în defavoarea restului omenirii. Finalitatea pentru geniile respective a rămas însă aceeaşi: discreditarea, dusă până la desfiinţare.

Secolul XX are şi el parte, ca toate cele de dinainte, de orele lui astrale. În acest secol, un nume se detașează net: Nikola Tesla, inginer de geniu istroromân, născut pe 10 iulie 1856 la Smiljan, comuna Gospici, în fosta Iugoslavie, şi care a murit sărac şi necunoscut, într-o cameră de hotel din New York, pe 7 ianuarie 1943. Tesla este cel care a propulsat omenirea în era electricităţii. În şcoală n-aţi auzit de el, cu toate că 90% din ceea ce înseamnă azi civilizaţia electrică i se datorează. Aţi auzit de Edison, Marconi, Roentgen, fără să vi se spună însă că aceștia i-au furat şi folosit cu neruşinare invenţiile. Şi, ca să vă convingeți, mergeţi în orice bibliotecă şi căutaţi numele lui în cărţile de istorie a ştiinţei, de fizică, inginerie etc., apărute până în prezent.

De ce a murit sărac, din moment ce, fără el, civilizaţia actuală n-ar fi fost la fel, şi de ce nu există numele lui în manualele de fizică ale lumii? Pentru că Tesla n-a fost de acord ca invenţiile lui să devină apanajul unei oligarhii sau a puterilor militare. Pentru că, descoperind că energia electrică este omniprezentă, în cantităţi nelimitate şi că poate propulsa toate maşinile din lume fără utilizarea petrolului, cărbunelui, gazului metan sau al oricărui combustibil, n-a acceptat ideea ca oligarhii să se facă stăpâni pe ea și s-o vândă populației.

Când te gândeşti la electricitate, te gândeşti la Edison, când te gândeşti la radio, te gândeşti la Marconi. În realitate, există un singur geniu al electricităţii, un om care a visat să dăruiască omenirii resurse inepuizabile de energie – Nikola Tesla. El este cel care, prin invenţiile lui, a făcut posibilă transmiterea energiei electrice în întreaga lume. Faptul că acest inventator de geniu era român este un detaliu mai puțin cunoscut. În timpul vieții sale, de multe ori, aprecierea au primit-o alții, dar încet, încet, istoria va așeza lucrurile la locul lor. Cel mai bine a exprimat acest lucru savantul politician Fiorello La Guardia, fost primar al New York-ului: De fapt, Tesla nu e mort. Doar sărmanul lui trup a devenit neînsuflețit. Cea mai importantă parte a lui trăiește în numeroasele și extraordinarele lui descoperiri, care au devenit parte a vieții noastre de zi cu zi.

Nu exagerăm spunând că Nikola Tesla a transformat lumea datorită electricităţii. Moştenirea extraordinară pe care a lăsat-o el omenirii poate fi văzută peste tot unde este folosit electromagnetismul. De numele lui se leagă celebrul experiment Philadelphia şi primul contact cu alte civilizaţii, savantul recepţionând din spaţiu un semnal radio repetat. Pe lângă descoperirile din domeniul electromagnetismului (curentul alternativ mono şi polifazat, motoare de tot felul, tehnologii de înaltă frecvenţă şi înaltă tensiune etc.) şi al ingineriei, Tesla este considerat un pioner în mecanică (turbina Tesla), robotică, balistică, calculatoare, fizica nucleară şi fizica teoretică. Şi totuşi, în mod inexplicabil, istoria pare să-l fi uitat pe acest om remarcabil, care a dăruit atât de multe invenţii umanităţii.

Genialul savant a fost inventator, fizician, inginer mecanic şi inginer electrician. Invenţiile şi cercetările teoretice ale lui Nikola Tesla stau la baza cunoştinţelor moderne despre puterea electricității, sistemele de curent alternativ, incluzând sistemele polifazate, sistemele de distribuţie a puterii şi motorul pe curent alternativ, care au determinat cea de-a doua „revoluţie industrială”. Una dintre cele mai importante invenţii ale sale este generatorul de curent alternativ, pe baza căruia funcționează hidrocentrala de lângă Cascada Niagara.

Tot lui îi datorăm şi primul sistem de comunicaţii wireless, primii roboţi, prima telecomandă, ideea de vehicul cu decolare verticală şi altele. Tesla a propus o schemă care arăta ca un science-fiction: un sistem global de comunicaţii fără fir pentru a transmite mesaje telefonice dincolo de ocean, ştiri, muzică, rapoarte privind piaţa bursieră, mesaje private; securizarea comunicaţiilor militare în orice colţ al lumii. „Când comunicaţia fără fir va fi aplicată pe scară largă, pământul se va transforma într-un creier uriaş, capabil să răspundă din orice colţ al său”, spunea Tesla.

Nikola Tesla este considerat de biografii americani ca fiind un emigrant de origine sârbă (ca şi alţi români celebri, cum ar fi Henri Coandă sau George Enescu, şi Tesla a primit o naţionalitate de împrumut). În realitate el a fost istroromân. S-a născut în noaptea de 10 iulie a anului 1856, ca fiu al preotului ortodox Milutin Teslea şi al Gicăi Mandici. Tatăl său se trăgea dintr-o familie de grăniceri antiotomani în fostul imperiu austro-ungar. Numele de familie inițial era Drăghici, dar a fost înlocuit cu porecla Teslea, după meseria practicată în familia sa, aceea de dulgher (teslar).

Nikola Tesla a avut o viaţă fascinantă. Datorită vitalității excepţionale cu care era înzestrat nativ, a scăpat de mai multe ori cu viaţă în urma unor probleme de sănătate grave, deși medicii îl declaraseră fără scăpare, iar la 60 de ani se simţea mai tânăr ca niciodată. De mic a avut percepţii extrasenzoriale. Îi apăreau diferite imagini, adesea însoţite de străfulgerări puternice, care-i perturbau vederea şi interferau cu gândurile lui. Pe vremea aceea nu bănuia importanţa pe care acestea o vor avea în descoperirile pe care avea să le facă mai târziu, ajutat din lumile subtile. Tesla avea capacitatea de a percepe în faţa ochilor un obiect desemnat de un cuvânt rostit, încât uneori îi era imposibil să-şi dea seama dacă ceea ce vedea era real sau rodul imaginației.

În timp, Tesla şi-a dezvoltat capacitatea de a realiza proiecţii astrale. Astfel, cea mai mare plăcere a lui era aceea de a călători cu corpul astral în lumile subtile, vizitând în felul acesta locuri minunate, nebănuite, existente în planul astral. L-au preocupat constant aceste percepţii până la vârsta de 17 ani, când i-a venit ideea de a fructifica informaţiile la care avea acces în timpul acestor incursiuni. Datorită capacităţii sale excepţionale de vizualizare, el putea, mental, să construiască, să testeze şi să dezasambleze orice aparat, astfel încât nu avea niciodată nevoie să construiască modele, să deseneze proiecte sau să facă experiențe. Tesla îşi realiza invenţiile în minte până în faza finală. Pornind de la o idee, o cristaliza în minte, făcea adaptări, aducea îmbunătăţirile necesare și punea aparatul în funcţiune în minte, până când totul mergea perfect. În final, îl construia efectiv, acesta funcţionând şi în practică la fel cum îl vizualizase el.

Nikola Tesla a rămas în istorie prin curentul alternativ, motoarele şi generatoarele moderne de curent alternativ şi, stupoare! tuburile fluorescente. Numele lui este legat de inducţia magnetică, ce se măsoară în „Tesla”. Bobina Tesla este şi astăzi un secret al tehnicii tensiunilor înalte, foarte bine păstrat. Inventată în 1891, această bobină este un transformator care se alimentează de la reţea sau de la baterii şi care ridică tensiunea până la sute de mii de volţi, obţinând astfel curent de înaltă frecvenţă. Ingeniozitatea invenţiei lui Tesla constă în faptul că aici nu este vorba de o creştere a tensiunii, corelată cu scăderea amperajului, aşa cum se petrece la un transformator obişnuit, ci de un câştig extraordinar de putere, care se realizează prin intrarea în rezonanţă cu energiile subtile ale naturii.

Luând ca exemplu analog un leagăn, dacă îl împingem în contratimp cu impulsul existent, el va oscila din ce în ce mai încet. Însă dacă dăm leagănului impulsuri exact la sfârşitul unui ciclu, realizând în felul acesta o sincronizare, folosind deci exact momentul potrivit, acest fapt va determina o creştere gradată a amplitudinii oscilaţiilor lui. Putem numi această sincronizare punerea în rezonanţă. În aceste condiţii, oscilaţiile pot fi făcute să atingă valori uluitoare. În cazul unei funcţionări ideale, impulsul se declanşează la sfârşitul fiecărui ciclu, exact la momentul potrivit.

În această stare ideală de rezonanţă, câştigul de putere este gigantic. Astfel, bobina Tesla poate fi folosită pentru iluminatul artificial, pentru dezinfectarea apei, pe post de transformator radio, transformator de energie electrică, precum şi în domeniul comunicaţiilor globale, în electroterapia cu curenţi de înaltă frecvenţă, pentru generarea razelor X sau ca generator de ozon pentru dezinfectare, fără consum prea mare de energie. Şi descoperirea energiei tahionice se datorează tot cercetărilor lui Tesla.

Dincolo de acestea, cel mai mare merit al lui Tesla este munca lui de pionierat în domeniul energiei gratuite (free energy). Dezvăluirea secretului generării energiei gratuite ar duce în scurt timp la colaps majoritatea industriilor existente la ora actuală pe planetă, care câştigă sume imense pe spatele contribuabililor. Acesta este principalul motiv pentru care cercetările lui Nikola Tesla, care ar trebui să aparţină întregii omeniri, sunt ţinute secrete.