Gandurile ma Fac Mai bun , nu faptele. De fapte mi-e rusine , cu Gandurile ma mandresc . De Fiecare data am simtit ca trebuie sa fac mai mult , am simtit ca gresisem ceva si cu cat analizam mai mult cu atat gaseam mai multe defecte actiunilor mele chiar daca sunt departe de a fi un perfectionist. Nu regret multe , a trai inseamna a gresi , a simti inseamna a alege sa gandesti cu inima , un risc asumat inconstient indiferent de consecinte. Uneori gandurile provoaca la fapte , faptele imi provoaca ganduri , un ciclu neintrerupt , uneori confuz , Fara directie sau sens.

M-am indragostit de multe ori, de fiecare data cu o pasiune violenta, incercat fiind de sentimente crude ce mi-au chinuit inima voluntar. Trebuie sa simti toate astea, sunt ca o renastere .Insa dragostea doare, doare pentru ca drumul pana la ea este lung si amagitor si dintre toate dragostea neimpartasita este cea mai chinuitoare , te sfasie fara mila, iti macina gandurile si iti secatuieste sufletul de vlaga.

Nu mi-e teama de dragoste, nu fug de ea si nici nu o evit , pentru ca fara sa vrem ne cautam unul pe altul de o viata intreaga , un armistitiu secret semnat candva , pecete a intelegerii noastre fiind timpul. Apare rar , dar intens si intotdeauna imi da viata peste cap . Uneori o urasc pentru forta pe care are , alteori o ador pentru ca are grija de mine ca o mama . Imi da energie , dar stiu ca ma poate distruge oricand. Sunt la mila ei , la mila sentimentelor , la mila sufletului unei femei.

Nu exista dorinta si pasiune mai mare pe lumea asta , ca aceea izvorata din ochii unei femei. Sa te arunci in acel abis cald , sa te pierzi in culoarea ochilor ei si sa te lasi inconjurat de caldura pe care o emana , fara sa realizezi macar pentru o clipa ca ai fost vrajit .


As da orice sa fie mereu prima oara  si fiecare clipa pe care o traiesc sa fie un nou inceput. Starea de neliniste , bataile inimii neregulate , nodul ala din gat ce sta sa te sufoce in asteptarea primului cuvant , acel cuvant ce va dezlantui furtuna , dupa care nimic nu mai conteaza , nimic nu mai are importanta decat destinatia , ca un tren plecat din gara spre urmatoarea gara , drumul duce doar inainte.

Daca as putea in fiecare zi din viata mea , sa admir fiecare particula de frumusete pe care divinitatea a pus-o in calea ta , mi-ar trebui o viata si tot n-ar fi de ajuns. Esti univers in univers , esti inceput fara sfarsit  , un basm nescris purtat din vorba-n vorba ca vantul.

Nu am ochi , nu am gura, nu am aer , nu am suflet , nimic nu exista fara tine .
Buzele tale dulci sunt miere, mierea care indulceste gandurile mele ce nasc cuvinte ce nu vor sa se mai termine. Ti-am simtit buzele pe buzele mele si mi-au spus povestea , acum e randul meu sa-ti spun o poveste , te caut, unde esti?