La sfârşitul secolului al XX-lea, UNESCO realiza un Dicţionar internaţional de termeni literari. Acesta conţinea cuvinte aparţinând diferitelor limbi ale lumii. Din limba română nu au fost acceptate decât trei cuvinte de netradus şi anume „dor”, „doină” şi „colindă”. Faptul că nu au fost selectate decât trei cuvinte româneşti l-a intrigat pe Constantin Noica. Acesta menţiona că ar fi trebuit introduse multe altele, printre care şi „lămurire”, „sinea”, „întru”, „împieliţare”.

Mai recent, scriitorul Salman Rushdie sugera că pentru a înțelege o societate, cel mai bine ar fi să te uiţi la cuvintele ei intraductibile.

Mai jos puteţi găsi câteva exemple de cuvinte din diferite limbi străine pentru care limba română nu a găsit un echivalent în traducere.

Ayurnamat
(limba inuktitut a poporului inuit)

-o traducere aproximativă ar fi ”nu are rost să îţi faci griji pentru evenimente ce nu pot fi schimbate”
Bacheque
(limba lingala)

– deși cea mai apropiată traducere a acestui substantiv african ar fi „maestru în escrocherii”, „bacheque” are o semnificație mai bogată: acesta este un om care îţi va vinde propria-ţi maşină (mai ales în cazul în care aceasta a dispărut misterios cu o zi înainte), îţi va organiza o ieşire în oraş sau îți face un tur al obiectivelor turistice locale; purtând o cămașă de ultimă modă și cel mai bun ceas de designer, bacheque joacă un rol vital, cel de broker, atunci când economia e în colaps: schimbă valută, stabileşte prețurile de pe piață și noile tendinţe în cluburi.
Bakku-shan
(limba japoneză)

– a vedea o femeie care pare drăguţă din spate, dar nu şi din faţă

Cafuné
(limba portugheză, în Brazilia)

– gestul de a trece degetele prin părul cuiva cu tandrețe
Chai-pani
(limba hindi-urdu)

– deși tradus mot-a-mot înseamnă “ceai și apă”, expresia reprezintă un mod de a descrie micile atenţii, cadouri oferite cuiva, de multe ori un funcționar, pentru ca lucrurile să se petreacă mai repede. În limba engleză, expresia idiomatică este „greasing someone’s palm” (a unge cu grăsime palma cuiva), dar în limba hindi-urdu aceasta nu are o conotaţie negativă.
Cotisuelto
(limba spaniolă caraibiană)

– o persoană [bărbat] care îşi poartă partea din spate a cămăşii, mai lungă, afară din pantaloni
Dépaysement
(limba franceză)

– schimbarea mediului/peisajului
Donaldkacsázás
(limba maghiară)

– neologism tradus literal “donald ducking”, expresie ce înseamnă plimbare prin casă purtând doar un tricou şi lenjerie intimă
Dozywocie
(limba poloneză)

– “contract parental cu copiii, garantând sprijinul acestora pe tot parcursul vieții”
Drachenfutter
(limba germană)

– acest cuvânt înseamnă literal “furaje pentru dragon”, însă ca expresie se referă la un anumit tip de cadou pe care bărbaţii de origine germană îl oferă soțiilor lor atunci când au stat până târziu în oraş sau la birou sau când au avut un comportament inadecvat – cadourile presupun bomboane de ciocolată, flori sau o sticlă de parfum.
Duende
(limba spaniolă)

– deși inițial termenul era folosit pentru a descrie o entitate mitică, un spirit care posedă oamenii și creează sentimentul de venerație, sensul său s-a alterat în timp, acum referindu-se la puterea misterioasă pe care o poate avea o operă de artă asupra privitorului său, afectându-l emoţional

Faamiti
(limba samoană)

– a şuiera cu buzele întredeschise, inspirând aer în piept, cu scopul de a atrage atenţia unui câine sau unui copil
Forelsket
(limba norvegiană)

– sentimentul euforic pe care-l simţi când te îndrăgosteşti pentru prima oară.
Fremdschämen
(limba germană)

– ruşinea pe care o simte cineva în momentul în care asistă la o scenă în care o altă persoană se face de ruşine
Gumusservi
(limba turcă)

– lumina lunii reflectată în luciul apei
Hyggelig
(limba daneză)

– amalgam de sentimente ce reprezintă căldură, tihnă, confort, prietenie, stare de bine şi relaxare fizică şi psihică, o stare ce trebuie experimentată pentru a putea fi cunoscută
Iktsuarpok
(limba inuită)

– un cuvânt care descrie anticiparea, presentimentul sau premoniţia, când aştepţi pe cineva la tine acasă şi te tot uiţi pe fereastră sau ieşi în uşă să vezi dacă se apropie sau a ajuns
Ilunga
(limba tshiluba, din sudul Congo)

– o persoană dispusă să ierte abuzul prima oară, să-l tolereze a doua, dar în nici un caz a treia oară
Inshallah
(limba arabă)

– tradus literal “cu voia lui Allah,” sensul acestei expresii diferă în funcție de tonul vocii vorbitorului. Pe de o parte, poate exprima un sentiment sincer, cum ar fi atunci când, la despărţire, promiţi cuiva că vă veţi mai întâlni (“Ne vom întâlni din nou, Inshallah”) sau poate fi folosit ca o modalitate de a sugera implicit că nu veţi face ceea ce spuneți, dintr-un motiv sau altul (“Ne vedem la 4, Inshallah”, ceea ce înseamnă că veți ajunge la timp numai printr-o minune)
Jayus
(limba indoneziană)

– o glumă atât de slabă și de puțin amuzantă, încât nu te poţi abţine să nu râzi
Je l’ai câlissée là
(limba franceză, în zona Québec)

– a te despărţi de un partener romantic în limba franceză este „casser avec quelqu’un”; „calisse” este un termen cu puternice valențe peiorative în Quebec care literal înseamnă “potir”, în special un potir în care se ţine vinul și care reprezintă sângele lui Hristos. Înlocuirea termenului „casser” cu „calisse” oferă expresiei „Je l’ai câlissée là” sensul “m-am despărţit de o persoană în mod dureros sau brusc” (mot-a-mot ar suna “am potirul cu sângele lui Hristos de la acea persoană”)
Koyaanisqatsi
(limba Hopi)

– acest cuvânt amerindian înseamnă “natură dezechilibrată” şi sugerează un mod de viață care este atât de dezorganizat și haotic, încât este vitală o schimbare radicală
Kummerspeck
(limba germană)

– kilogramele în plus acumulate din cauza mâncatului excesiv provocat de probleme emoţionale.
Kyoikumama
(limba japoneză)

– mamă care pretinde necontenit copilului performanţe academice
L’appel du vide
(limba franceză)

– literal se traduce „chemarea vidului”, însă ca şi expresie se referă la dorinţa instinctivă de a te arunca în gol şi de a dispărea
Lingam
(limba sanscrită)

– simbol al penisului erect ca obiect de venerație, obiect de cult de multe ori legat de zeul hindus Shiva
Litost
(limba cehă)

– starea de agonie creată de conştientizarea bruscă a propriei suferinţe
Luftmensch
(limba idiş)

– deşi sunt mai multe cuvinte în idiş care descriu neadaptaţii social, acesta descrie un visător fără pic de simţ practic, un ”aerian”. Un exemplu din cartea The Joys of Yiddish(Bucuriile limbii idiş): Prototipul omului luftmensh era un anume Leone da Modena, care avea nu mai puţin de 26 de calificări şi profesii… de ce un om aşa de împlinit ar fi catalogat drept luftmensch? Deoarece din cele douăzeci şi şase de profesii…abia trăia de pe o zi pe alta
Mamihlapinatapei
(limba yagan, limbă indigenă din Tierra del Fuego)

– doi oameni care se privesc și vor să iniţieze ceva, dar sunt sceptici şi prea intimidaţi să facă primul pas
Mencolek
(limba indoneziană)

– când bați pe cineva pe umăr, se întoarce şi nu vede pe nimeni, ca apoi să-şi dea seama că eşti în partea cealaltă şi să realizeze că totul a fost doar o glumă
Meraki
(limba greacă)

– a face ceva din suflet, creativitate şi iubire, un proces în care te dărui acţiunii tale
Pana Po’o
(limba hawaiiană)

– gestul de a te scărpina în cap atunci când încerci să-ţi aduci aminte ceva
Ponte
(limba italiană)

– deşi în mod uzual acest cuvânt înseamnă “pod”, contextual se referă la o zi liberă în afara weekendului când celebrarea unei sărbători naționale se petrece într-o zi lucrătoare care îți oferă o vacanță de patru zile
Saudade
(limba portugheză)

– dorul şi durerea pe care le simţi față de o persoană apropiată pe care ai pierdut-o (sau cu care nu ai fost împreună niciodată), dar pe care încă o iubeşti
Schadenfreude
(limba germană)

– senzaţia de plăcere, împlinire, pe care o ai când cineva dă greş
Sisu
(limba finlandeză)

– poate fi aproximat prin cuvintele “curaj”, “tărie de caracter”, “perseverenţă” sau “voinţă de a depăși obstacolele”

Slampadato
(limba italiană)

–dependenţa de razele UV din saloanele de bronzat artificial
Takallouf
(limba urdu)

– poate fi tradus vag ca “formalitate” și de cele mai multe ori se referă la pregătirile dinaintea unei serate cu ceai sau a unei cine. Cu toate acestea, termenul poate avea, de asemenea, o valoare mai profundă, un sens mai cultural și social: este legea nescrisă care guvernează comunicarea între membrii societăţii pakistaneze, un limbaj convenţional, arhipoliticos şi care exercită o constrângere puternică asupra vorbitorilor, obligându-i la un soi de făţărnicie a comportamentului social; cum spune autorul Salman Rushdie în romanul „Ruşinea”, “ea desemnează o formă de comportament convenţional care îţi leagă limba, o limitare de natură socială atât de riguroasă, încât victima nu mai poate exprima ceea ce simte în realitate, o specie de ironie obligatorie care insistă, de dragul bunelor manierę, să fie luată ad litteram”
Tartle
(limba scoţiană)

– momentul de ezitare când prezinți cuiva o persoană căreia i-ai uitat numele
Tingo
(limba spaniolă, în Insula Paştelui)

– a lua din casa unui prieten obiectele care îți plac, împrumutându-le treptat pe toate
Treppenwitz
(limba germană)

– literal, înseamnă “spiritualitatea casei scării” şi reprezintă vorbele pline de duh ce îţi vin mult după ce ai purtat o conversație. În franceză, acest fenomen este reliefat de expresia ”l’esprit d’escalier”, sentimentul pe care-l ai după ce termini o discuție şi îţi dai seama de toate lucrurile pe care le-ai fi putut spune (şi au rămas totuşi nespuse)
Vergüenza Ajena
(limba spaniolă mexicană)

– sentiment apărut în momentul în care vezi cum altcineva se face de ruşine.
Vybafnout
(limba cehă)

– înseamnă să sari în faţa cuiva şi să strigi “bau!”
Wabi-Sabi
(limba japoneză)

– un mod de viaţă care încearcă să găsească frumuseţe în imperfecţiuni şi acceptarea fenomenului firesc al îmbătrânirii
Wanktok
(limba Tok Pisin, în Papua Noua Guinee)

– se referă la oameni care vorbesc aceeași limbă și “au anumite pretenţii asupra ta”, tradus literal înseamnă “o discuție”, și include, de obicei, rude, oameni din acelaşi sat, clan sau zonă geografică mai mare
Ya’aburnee
(limba arabă)

– o expresie morbidă, dar şi frumoasă în acelaşi timp, literal se traduce „îngroapă-mă tu”, dar semnificaţia sa este dată de dorinţa de a muri înaintea celuilalt, având în vedere cât de grea ar fi viața fără persoana respectivă
Yuputka
(limba ulwa)

– înseamnă senzaţia că ceva se târâie pe pielea ta [de exemplu un păianjen, un gândăcel, o omidă, etc.]. când, de fapt, nu e nimic
Zhaghzhagh
(limba persană)

– zgomotul făcut de dinţi când clănțăni de frig sau scrâșnești de furie
Există multe alte cuvinte intraductibile, toate limbile trebuie să aibă cel puţin un astfel de cuvânt, aşa că de ştiţi un astfel de cuvânt, adăugaţi-l la lista noastră…

Sursa: http://hyperliteratura.ro/cuvinte-intraductibile-limba-romana/