Este îmbucurător, în aceste vremuri într-un fel dramatice pentru o agricultură românească ce se resimte încă de pe urma unui an agricol greu, care se mai confruntă şi cu preţurile extrem de scăzute de pe piaţă şi, în plus, face faţă cu greu asaltului străinilor care cumpără din greu pământ arabil de aici, să întâlneşti fermieri tineri şi extrem de hotărâţi să îşi dezvolte afacerile. În plus, tinerii care nu numai că au entuziasmul de rigoare, dar sunt şi foarte temeinic pregătiţi profesional, pot fi întâlniţi tot mai des în judeţul Timiş.
Are numai 24 de ani, dar conduce o apreciabilă exploataţie mixtă la Herendeşti, comuna Victor Vlad Delamarina, cu 350 de hectare de teren arabil şi cu peste 50 de vaci.
Daniel Kovacs ne povesteşte că a preluat frâiele afacerii familiei în urmă cu aproape doi ani, când tatăl său a decedat. Bătrânul dezvoltase foarte frumos businessul, nu numai ca dimensiuni ale fermei, deoarece a fost primul dintre agricultorii din zonă care şi-a deschis un magazin de lactate la Lugoj. Dar, după cum ne mărturiseşte Daniel, părinţii săi au muncit pe brânci ca să îşi consolideze businessul. El însuşi n-a avut nevoie, totuşi, de un imbold părintesc pentru a se apuca de agricultură.
„Ştiam din clasa a cincea ce vreau să fac. Mi-a plăcut mai mult partea cu munca pământului şi, astfel, m-am hotărât să devin agronom. Am absolvit recent facultatea şi pot spune că anii de studiu m-au ajutat enorm. Nu fac nimic după ureche, aplic ceea ce am învăţat şi mă informez tot timpul. Inclusiv în materie de zootehnie, care nu e specialitatea mea, caut tot timpul să aplic ultimele tehnologii”, ne mărturiseşte Daniel Kovacs.
Perspective de însurătoare, în condiţiile în care lucrează zi-lumină? Ne răspunde că a avut câteva relaţii care s-au destrămat din cauza asta, dar prietena lui de acum îl înţelege. „În orice caz, cea care îmi va fi soţie va trebui să conştientizeze că nu-i simplu să trăieşti alături de un fermier. Nu aş dori nicidecum să muncească la fel de mult ca mama mea, care efectiv s-a spetit. Dar sunt necesare unele sacrificii, nu-i uşor să fii alături de unul care are agricultura în sânge, ca mine”, afirmă el.
Are numai 24 de ani, dar conduce o apreciabilă exploataţie mixtă la Herendeşti, comuna Victor Vlad Delamarina, cu 350 de hectare de teren arabil şi cu peste 50 de vaci.
Daniel Kovacs ne povesteşte că a preluat frâiele afacerii familiei în urmă cu aproape doi ani, când tatăl său a decedat. Bătrânul dezvoltase foarte frumos businessul, nu numai ca dimensiuni ale fermei, deoarece a fost primul dintre agricultorii din zonă care şi-a deschis un magazin de lactate la Lugoj. Dar, după cum ne mărturiseşte Daniel, părinţii săi au muncit pe brânci ca să îşi consolideze businessul. El însuşi n-a avut nevoie, totuşi, de un imbold părintesc pentru a se apuca de agricultură.
„Ştiam din clasa a cincea ce vreau să fac. Mi-a plăcut mai mult partea cu munca pământului şi, astfel, m-am hotărât să devin agronom. Am absolvit recent facultatea şi pot spune că anii de studiu m-au ajutat enorm. Nu fac nimic după ureche, aplic ceea ce am învăţat şi mă informez tot timpul. Inclusiv în materie de zootehnie, care nu e specialitatea mea, caut tot timpul să aplic ultimele tehnologii”, ne mărturiseşte Daniel Kovacs.
Timpul liber, extrem de puţin, concedii deloc!
Unii ar putea să-l invidieze pentru că, atât de tânăr fiind, are pe mână o ditamai ferma, ba chiar şi propriul magazin la oraş. Numai că tânărul nostru fermier nu-şi permite, de exemplu, să plece într-un concediu. „Am doi angajaţi pe partea zootehnică şi patru – de fapt cinci, cu mine cu tot – la mecanizarea agricolă. Eu muncesc, însă, cam cât trei. Să nu înţelegeţi că mă plâng de angajaţii mei, ba dimpotrivă, sunt oameni de nădejde şi formăm o echipă bună. Dar eu rezist mai mult, pot munci, dacă e nevoie, o noapte întreagă. Nu prea am timp liber. Nici vorbă să-mi pot lua un concediu. Abia reuşesc să ies pentru un weekend, rar de tot. La partea cu animalele e mai dificil, niciodată nu ştiu când e nevoie să intervin. O vacă poate naşte şi la două noaptea, de exemplu”, ne spune tânărul.Perspective de însurătoare, în condiţiile în care lucrează zi-lumină? Ne răspunde că a avut câteva relaţii care s-au destrămat din cauza asta, dar prietena lui de acum îl înţelege. „În orice caz, cea care îmi va fi soţie va trebui să conştientizeze că nu-i simplu să trăieşti alături de un fermier. Nu aş dori nicidecum să muncească la fel de mult ca mama mea, care efectiv s-a spetit. Dar sunt necesare unele sacrificii, nu-i uşor să fii alături de unul care are agricultura în sânge, ca mine”, afirmă el.