Preţul gazului creşte din nou în Europa, iar petrolul este presat de saudiţi să sară de 100 de dolari barilul, informează Mediafax.

Preţurile europene la gazele naturale au crescut semnificativ, deoarece lucrătorii de la două instalaţii cheie ale Chevron Corp. din Australia au început vineri greve parţiale, după ce o serie de negocieri au eşuat, raportează Bloomberg, citat de Ziarul Financiar.

Contractele futures olandeze de referinţă au crescut cu până la 11%, la 36,20 euro pe megawatt-oră. Acţiunea sindicală vizează instalaţiile de gaz natural lichefiat Gorgon şi Wheatstone, care au furnizat anul trecut aproximativ 7% din cantitatea de GNL la nivel mondial.

Disputa a zdruncinat piaţa mondială de la începutul lunii august, chiar dacă aceasta pare bine aprovizionată pentru moment. Având în vedere cererea slabă şi faptul că stocurile din Europa sunt aproape pline, comercianţii nu se aşteaptă la un impact considerabil din cauza conflictului. Cu toate acestea, riscul unor întreruperi prelungite ar menţine presiunea pe o piaţă volatilă, care încă nu şi-a revenit complet după criza energetică de anul trecut.

Sindicatele au început grevele parţiale de la ora 13:00 la instalaţiile Chevron de la Wheatstone Platform, Wheatstone Downstream şi Gorgon, a precizat vineri Offshore Alliance.

Pe lângă toate acestea, un efort reînnoit al Arabiei Saudite şi al Rusiei de a împinge preţul petrolului spre 100 de dolari pe baril ameninţă să devină o altă bătaie de cap pentru lumea vestică, dar mai ales pentru preşedintele SUA Joe Biden, care pune bilanţul privind economia americană – şi contracararea inflaţiei – în centrul campaniei sale electorale.

În această săptămână, potrivit Financial Times, petrolul Brent a depăşit 90 de dolari pe baril pentru prima dată în 2023, după ce Riadul şi Moscova au prelungit reducerile de aprovizionare până la sfârşitul anului, în pofida faptului că petrolul a crescut deja cu 25% din iunie, pe măsură ce cererea globală atinge un nivel record.

Măsura saudită de a creşte preţul petrolului riscă, de asemenea, să formeze o ruptură între Arabia Saudită şi Washington, chiar în momentul în care SUA urmăreşte un acord istoric de normalizare a relaţiilor dintre Israel şi regat şi încearcă să consolideze o alianţă împotriva Rusiei la reuniunea G20 din acest weekend din India.

„Saudiţii nu au mulţi prieteni la Washington în acest moment. Există riscul ca ei să devină ţinta numărul 1 în cazul în care Washingtonul va dori să dea din nou vina pe cineva pentru preţurile ridicate la pompă sau pentru încetinirea economiei”, a declarat Raad Alkadiri, analist la Eurasia Group din Washington.

Prelungirea reducerilor vine, totodată, într-un moment delicat pe plan intern pentru Casa Albă, care a evidenţiat consolidarea economiei şi încetinirea inflaţiei ca fiind rezultate ale politicilor implementate de preşedintele Joe Biden.