Comisia Europeană a propus, joi, măsuri concrete pentru digitalizarea în continuare a coordonării sistemelor de securitate socială din Europa în care stabileşte acţiuni menite să facă accesul mai rapid şi mai simplu la serviciile de securitate socială la nivel transfrontalier, utilizându-se din plin instrumentele digitale şi reducându-se sarcina administrativă pentru cetăţeni şi întreprinderi, notează Agerpres.

Potrivit unui comunicat de presă al executivului comunitar, va fi îmbunătăţit schimburile de informaţii între instituţiile naţionale de securitate socială şi va fi accelerată recunoaşterea şi acordarea prestaţiilor eligibile la nivel transfrontalier. Astfel, cetăţenilor europeni le va fi mai uşor să locuiască, să lucreze şi să călătorească în străinătate, întreprinderilor le va fi mai uşor să îşi desfăşoare activitatea în alte ţări ale UE şi administraţiilor naţionale să îşi coordoneze sistemele de securitate socială la nivel transfrontalier.

„Milioane de persoane din UE trăiesc, muncesc sau studiază în altă ţară din UE. Comunicarea de astăzi contribuie la simplificarea vieţii lor prin facilitarea interacţiunilor lor cu autorităţile naţionale şi prin garantarea unui acces mai rapid la prestaţiile sociale eligibile din străinătate, cum ar fi pensiile sau asistenţa medicală. În acelaşi timp, ea va avea un efect enorm de economisire a costurilor şi a timpului asupra întreprinderilor, autorităţilor naţionale şi inspectoratelor de muncă, astfel încât este cu adevărat benefică pentru toate părţile”, a declarat comisarul pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, Nicolas Schmit.

Comisia invită statele membre: să accelereze implementarea la nivel naţional a schimbului electronic de informaţii privind securitatea socială (EESSI), astfel încât acesta să fie pe deplin operaţional până la sfârşitul anului 2024 în întreaga Europă; să ofere proceduri integral online pentru o coordonare mai intensă a sistemelor de securitate socială, pentru a facilita şi mai mult deplasarea şi munca în străinătate a cetăţenilor şi pentru a le asigura accesul rapid la prestaţiile eligibile; să se implice pe deplin în activităţile-pilot legate de paşaportul european de securitate socială (ESSPASS), care explorează modalităţi de simplificare a eliberării şi verificării drepturilor de securitate socială ale cetăţenilor la nivel transfrontalier; să depună eforturi în vederea introducerii portofelelor UE pentru identitatea digitală (EUDI), care le vor permite cetăţenilor UE să deţină versiuni digitale ale documentelor de atestare a dreptului la prestaţii, cum ar fi cardul european de asigurări sociale de sănătate (CEASS), facilitând verificarea instantanee a acestor documente de către instituţiile de securitate socială, inspectoratele de muncă şi furnizorii de servicii medicale.

Comisia va sprijini statele membre ale UE în implementarea acestor acţiuni oferind asistenţă tehnică, inclusiv prin instrumentul de sprijin tehnic şi punând la dispoziţie fonduri UE, de exemplu prin programul „Europa digitală”, programul InvestEU, Fondul european de dezvoltare regională şi Fondul social european Plus.

Autoritatea Europeană a Muncii va juca, de asemenea, un rol activ prin colectarea de exemple de bune practici şi prin facilitarea schimburilor periodice între autorităţile naţionale.

Comisia invită Parlamentul European şi Consiliul să aprobe abordarea prezentată în această comunicare şi invită statele membre şi toate părţile interesate să colaboreze pentru punerea în aplicare a acţiunilor din aceasta. Comisia va sprijini şi va monitoriza punerea în aplicare a acestei comunicări în cadrul reuniunilor anuale cu reprezentanţii naţionali.

Cetăţenii UE au dreptul să călătorească, să lucreze şi să locuiască în altă ţară din UE. În 2021, 16 milioane de persoane din UE, Spaţiul Economic European (SEE)/Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS) şi Elveţia locuiau şi/sau au lucrat în altă ţară din UE, SEE/AELS şi Elveţia. Normele UE (Regulamentul nr. 883/2004 şi Regulamentul nr. 987/2009 privind punerea sa în aplicare) protejează drepturile de securitate socială ale cetăţenilor atunci când se deplasează în Europa, de exemplu în ceea ce priveşte asistenţa medicală, prestaţiile familiale şi pensiile, şi garantează că aceştia au acces la prestaţiile lor eligibile cât mai curând posibil pe întreg teritoriul UE.