In contextul mileniului al II-lea, martor al ascensiunii imperiilor in jurul focarelor mesopotamian, anatolian si egiptean, coasta levantina duce o existenta originala si cateodata periculoasa, tributara unui mediu geografic care face din ea o rascruce. Aceasta pozitie, deja esentiala in mileniile al IV-lea si al III-lea, nu face Decat sa se intareasca in mileniul al II-lea, odata cu avantul lumii egeene. Regiunea este impartita in mod natural in mici unitati geografice (atat pe coasta, cat si in interior) care formeaza tot atatea centre comerciale, mai mult sau mai putin importante in functie de moment. intelegem astfel de ce nici un imperiu nu a putut sa isi aiba originea aici si de ce, in schimb, imperiile vecine au realizat din acest loc un punct de intalnire a rivalitatilor lor. Acest rol de camp de batalie devine mai clar in a doua parte a erei Bronzului. Levantul este acum prin excelenta tara deschisa tuturor influentelor, trecerii armatelor sau caravanelor de negustori, ceea ce ex­plica de ce sensibilitatea reala a locuitorilor sai nu s-a exprimat decat greu si numai prin intermediul formelor impuse din exterior. Rezulta o arta compozita, in care tendinta ime­diata este mai curand de a asimila influentele straine decat de a-si manifesta originalitatea profunda. Totusi, dincolo de confuzia de reminiscente, exista o specificitate siriana pe care o analiza fina o poate pune in evidenta.

Articol publicat pe goblen.biz cu ajutorul prof E. Ripa

Regatul din Ebla, dupa o perioada de eclipsa, a recapatat o anumita importanta. Re­centa descoperire a mormintelor regesti din palatul 0, datate din veacul al XVIII-lea, vine sa completeze in mod fericit o documentare pana acum destul de saraca pentru Epoca Bronzului mijlociu, reprezentata in principal prin descoperirile de la Byblos si Alalah. insa obiectele gasite in Mormantul seniorului cu caprina si in special in Mormantul Printesei — fildes fin sculptat in forma de caprina, bijuterie din aur, baston de ceremonie din fildes, argint si aur, vase din alabastru (muzeul din Alep) — constituie in fond nu atat mostre reprezentative pentru o arta specific siriana, cat dovezile existentei unei „koine aulice” sau a unei clase privilegiate a societatii care se aprovizioneaza dincolo de frontiere. Bogatia Siriei, atat de ravnita, de altfel, se exprima cu o stralucire aparte mai ales in epoca bronzului tarziu, si anume intre 1600 si 1200 i.Hr., in operele gasite, de exemplu, la Megiddo, in Palestina, sau la Ras Samra (Ugarit), in zona de coasta. Alaturi de aceste mari centre, un oras ca Emar este un exemplu extraordinar al amestecului de influente care s-au conjugat pentru a rezulta in final o creatie noua.

Articol publicat pe goblen.biz cu ajutorul prof E. Ripa