1) Este nevoie de o lege a separării statului de biserică. Trebuie afirmat caracterul secular al statului român, nu trebuie să se mai finanțeze cultele prin stipendii de la administrați publică centrală sau locală. Asta înseamnă că statul nu va mai plăti salariile preoților, iar învățământul teologic teologic să devină privat. Singurele concesii ar putea fi acordarea gratuită de terenuri pentru construcția de lăcașe de cult și întreținerea acelor clădiri de cult considerate monumente de patrimoniu.
2) Educația religioasă trebuie scoasă din trunchiul comun și predată ca materie opțională. De asemenea, aceasta ar trebui predată sub forma unei istorii a religiei, de către profesori care nu au legătură cu bisericile și să nu ia forma unui catehism. Pentru democrația românească și statul român este mai utilă predarea educației civice, a unor cursuri de retorică și dezbatere publică. Educația religioasă ține de sfera privată – adică a familiei.
3) Este nevoie de o lege a parteneriatului civil, care să se aplice global atât cuplurilor heterosexuale cât și homosexuale.
4) Este nevoie de o lege care să reglementeze activismul politic al bisericilor şi cultelor. Fără a îngrădi, însă, dreptul la asociere, liberă expresie sau mai ales, al libertății de conștiință. Cultele care vor să promoveze agende politice sau desfășoară activități civice să fie înscrise într-un registru accesibil publicului larg. Și să fie transparente în ceea ce privește finanțarea și metodele de activism pe care le utilizează. De ce? Pentru că prin inițiative de genul celei promovate de CpF se poate ajunge la suprimarea unor drepturi și chiar a noțiunii de societate civilă. Militantismul religios și democrația sunt compatibile până la un punct.
5) Legalizarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex devine oportună din acest moment. Din nefericire pentru CpF, ei au deschis subiectul. În Europa occidentală, ai cărei membri suntem, deși unii dintre români nu par a accepta acest lucru, tendința este evidenta. Noțiunea de familie include și cuplurile de aceleași sex, care pot și înfia.
6) Este nevoie de un cod electoral care să garanteze desfăşurarea scrutinelor dincolo de orice suspiciuni de fraudă. Această teză cred că nu mai are niciun fel de explicație.
7) Este nevoie de o nouă revizuire a Constituției. Revizuirile en detail, cum a fost cea promovată de CpF, dar și cea promovată de USR, nu sunt bune pe termen lung în ceea ce privește arhitectura instituțională a regimului democratic românesc.
8) Musai Dragnea trebuie să meargă la puşcărie. Este regretabil faptul că cineva care a fost condamnat pentru fraudarea unui proces electoral a primit o sentință cu suspendare. „Clemența” Înaltei Curți a fost „răsplătită” cu vârf și îndesat de Liviu Dragnea în acești ultimi doi ani. În momentul de față, condamnarea sa în dosarul DGASPC Teleorman devine o rațiune de stat.
George VIŞAN
