Ileana Racheru despe evoluțiile politice din Republica Moldova

La 20 iulie 2017, parlamentul de la Chișinău a votat, în lectură finală, înlocuirea sistemului Electoral proporțional cu scrutinul mixt. Mă­sura nu ține cont de raportul Comisiei de la Veneția, care nu recomanda adoptarea unor astfel de ini­țiative legislative. Proiectul legislativ fusese votat, în prima lectură, în luna mai a acestui an. Atunci, parlamentul Republicii Moldova a votat într-o ședință maraton, mai întâi, introducerea unui sistem electoral uninominal (cu o majoritate de 52 voturi) și, peste câteva ore, un scrutin mixt (cu o majoritate de 74 voturi). 22 de deputați au votat pentru ambele tipuri de sistem electoral. În cele din urmă, s-a optat pentru contopirea celor două inițiative legislative într-un proiect care a prevăzut sistemul mixt. Votul din 20 iulie a avut loc în timp ce în fața clădirii Legislativului din Chișinău aveau loc proteste organizate de opoziția și societatea civilă proeuropene. În același timp, false manifestații de susținere a sistemului mixt erau orchestrate de Partidul Democrat.

Schimbarea sistemului electoral este rezultatul unei înțelegeri de culise între falșii pro­europeni din Partidul Democrat (PD), condus și controlat financiar de oligarhul Vlad Plahotniuc, Partidul Popular European din Republica Moldova (PPEM) și Partidul Socialiștilor (PSRM), din care provine președintele prorus Igor Dodon. Așadar, care sunt implicațiile noului sistem electoral pentru scena politică de la Chișinău? Cine sunt marii beneficiari?

Pe plan intern, miza modificării sistemului electoral, începând de anul viitor, este menținerea la putere a Partidului Democrat, aflat în sondaje sub pragul electoral, precum și evitarea unor pedepse penale pentru oligarhul Vlad Plahotniuc. Noul sistem electoral are și menirea de a crea o competiție neloială pentru opoziția autentic proeuropeană, reprezentată de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Platforma Politică Demnitate și Adevăr (PPDA), inclusiv prin reprezentarea deficitară a electoratului din diaspora occidentală.

Din perspectiva relațiilor cu Uniunea Europeană, votul din 20 iulie este cea mai importantă dovadă a faptului că Plahotniuc și PD nu au ca obiectiv apropierea de UE a Republicii Moldova, ci prezervarea intereselor unui grup politic restrâns. Votul de la 20 iulie este și o dovadă a faptului că în Moldova disputa proeuropeni vs. proruși este doar un conflict mimat de către repezentanții Partidului Democrat și președintele Igor Dodon, cu scopul de a distrage atenția opiniei publice interne și internaționale de la problemele reale ale cetățenilor acestui stat: capturarea instituțiilor statului, lipsa unor investigații ale procuraturii asupra furturilor și spălărilor de bani din sistemul bancar, corupția endemică și sărăcia extremă.

În ceea ce privește relațiile cu Federația Rusă, schimbarea sistemului electoral consacră revenirea Republicii Moldova în clubul regimurilor autocratice sau dictatoriale din CSI. Decizia de a modifica sistemul electoral este, de fapt, o continuare a unei campanii de anihilare a vocilor critice la adresa tandemului Plahotniuc-Dodon. În acest sens, monopolul celor mai importante trusturi de presă a fost împărțit între PD și PSRM, iar jurnaliștii independenți au devenit ținte ale unor acțiuni de intimidare. Totodată, Ministerul Justiției a propus, de curând, un proiect de modificare a legislației ce vizează limitarea accesului la finanțări externe și la mecanismul de 2% pentru ONG-urile care desfășoară activități de monitorizare a politicilor publice și observare a alegerilor.

Toate acestea, în timp ce, la nivelul retoricii sau al acțiunilor (cu caracter exclusiv simbolic), PD este angajat într-un conflict major cu Moscova. În ultimele luni, guvernul de la Chișinău a expulzat diplomați ruși (pe motiv că ar fi recrutat mercenari pentru războiul din estul Ucrainei) și a luat măsuri pentru a preveni participarea lui Dmitri Rogozin, vicepremier rus cu poziții antimoldoveneşti, la evenimente organizate de regimul separatist de la Tiraspol. Ca răspuns la toate aceste acțiuni, Moscova s-a limitat doar la amenințări și nu a adoptat nicio măsură de retorsiune.

Ileana Racheru