În cadrul acestui articol, vom posta baremul pentru testul de antrenament numărul 15 pentru Evaluarea Națională publicat în data de 10 iunie 2023 [marca Vox Valachorum]. Testul de antrenament este conceput de pagina Vox Valachorum și are rolul de a servi drept material auxiliar elevilor de clasa a VIII-a. Prezentul test a fost conceput în conformitate cu programa pentru examen, urmărind  să vină în ajutorul elevilor și al profesorilor de limba și literatura română. Obiectivul nostru este de a posta săptămânal astfel de materiale pentru a putea oferi suport urmăritorilor noștri.

Orice observație sau completare poate fi făcută utilizând mijloacele media de contact [Facebook, Instagram, YouTube, e-mail etc.]. Apreciem feedbackul dumneavoastră și doar cu ajutorul acestuia putem progresa! Testul poate fi descărcat în format pdf. și listat ulterior pentru a fi lucrat acasă sau la clasă. 

Descarcă:

TEST DE ANTRENAMENT nr. 16 VOX VALACHORUM

Descarcă:

barem test de antrenament nr.16-vox-valachorum

Sperăm ca materialele noastre să vă fie de un real folos și să vă ajute în pregătirea pentru examene. Pe site-ul nostru găsiți multe alte materiale utile, precum: articole care acoperă diverse aspecte teoretice utile pentru Evaluare și Bacalaureat, teste grilă menite să te ajute în aprofundarea materiei, materiale video cu lecții explicative, teste de antrenament eliberate de Ministerul Educației și, de asemenea, rezolvări propuse pentru acestea, informații ve vizează sistemul educațional românesc, știri din sfera educației etc..

Texte suport folosite:

Textul 1

— E ca şi cum ar fi murit. A venit totuşi veste despre ei. De la soţul dumnitale n-a venit, pentru că el stă undeva şi ţine taină. Dac-ar fi pierit, nu se putea ascunde. Eu ţi-oi mai spune şi alta. Dumneata trebuie să crezi că trăieşte, ca să ai putere să-1 cauţi.
Femeia clătină din cap şi-şi strânse buzele, cu uşor dispreţ.
— Dintre toate câte-mi spui, domnu negustor, eu înţeleg că vrei aşa să mă mângâi, ca un om cu inimă bună. Să ştii dumneata că eu am pornit după semne şi porunci. Mai ales dacă-i pierit cată să-1 găsesc; căci, viu, se poate întoarce şi singur.
— Bine, zise negustorul şi tăcu, îndemnându-şi caii cu iuşca.
Joi, în 9 martie, părintele Daniil a făcut o frumoasă slujbă la biserică pentru cei patruzeci de sfinţi mucenici din Sevasta. După geruri lungi, aceasta era întâia zi de moină. Streşinile picurau şi soarele împrăştia de deasupra Măgurii, pe omături, o strălucire orbitoare. Corbi fâlfâiră spre albăstrime din brazii râpilor şi pe urmă se întoarseră cu zboruri învăluite şi croncăniri, ca să spargă cu clonţurile şi să bată cu aripile ouăle
îngheţate în faur.
Vitoria dusese cu Gheorghiţă frumoase daruri la biserică: colaci, colivă, untdelemn şi vin. Asupra lor aprinsese cu mâna ei făclii. Pe urmă se închinase la toate icoanele şi se oprise în preajma altarului. Părintele Daniil i-a dat sfânta împărtăşanie. A închis ochii simţind o răcoreală de rouă în cerul gurii şi-n toată fiinţa, şi a îngenuncheat. Nimeni, dintre poporanii de faţă, nu cunoştea înţelesul acelei împărtăşanii. Se curăţise de orice gânduri, dorinţi şi doruri în afară de scopu-i neclintit. Murmurele şi cântările slujbei ajungeau ca valuri line la urechi. Plătise părintele trei hârtii de câte douăzeci, ca să se roage şi pentru călătoria ei. În adevăr, preotul, între celelalte chemări şi rugăciuni, a înălţat glas pe care tot numai ea singură 1-a înţeles, pătrunzându-se de el până în fundul fiinţii.
„Şi încă ne rugăm pentru cei călători… ” înălţa frumoasa cântare părintele Daniil Milieş.

Vitoria suspină, bătu metanie sărutând lespedea de piatră şi se înălţă în picioare. Pentru dânsa slujba era isprăvită.
În zori-de-ziuă, vineri în 10 martie, munteanca şi feciorul ei au închingat caii cei pagi ş-au încălecat. Au trecut pe la părintele Dănilă şi Gheorghiţă a adus maică-sa taşca de la cucoana preuteasă Aglaia. Au coborât la crâşmă ş-au trezit pe negustor. Au cerut domnului Iordan rachiu într-o ploscă de lemn. Şi când răsărea soarele, se aflau afară din sat, în lungul pârăului, cătră apa Bistriţei.
Pe omături moi fâşâia austral şi cerul era ca floarea de zlac*. Gheorghiţă purta aninat în laţ, în dosul coapsei drepte, baltagul**. Vitoria potrivise şi legase puşca cea scurtă dinapoia tarniţei. Umblau alături înaintea săniei jidovului. Când izbucni soarele în răsărit cătră Bistriţa, întăi munteanca şi pe urmă flăcăul îşi făcură de trei ori semnul sfintei craci, închinând fruntea spre lumină.

Mihail Sadoveanu, Baltagul

*Zlac – floarea-paştelui, plantă erbacee a cărei floare are culoarea albă sau roz
**baltag – topor cu două tăișuri

Textul 2

Nu-s multe idei mari ale traiului în societate: pacea, libertatea, comunitatea, individul. Dreptatea. Dreptatea e o idee mare și, la fel cum războiul e prea important pentru a fi lăsat generalilor, dreptatea e prea importantă pentru a fi lăsată juriștilor sau statului în general. Dreptatea e o chestiune pe care o poate înțelege și ciobanul care nu a coborât de pe munte de 6 luni, și profesorul universitar și, spre deosebire de instalatori, care dacă doar ei înțeleg cum e cu țevile atunci e bine și așa, când vine vorba de dreptate, lumina nu vine de la câțiva aleși, ci de la o morală mai profundă, care e a noastră a tuturor, pe care o simțim cu toții și care ne leagă pe toți.
Oamenilor cărora le place libertatea tinde să le placă și dreptatea. Nu întotdeauna și invers, dar asta-i altă discuție. Eu unul le vreau pe amândouă. Spunea cineva, cândva, că legile nu sunt un set instrucțiuni, ci un gard și, atât timp cât nu-l sari, ești liber să faci ce vrei. Legile sunt domnia principiului peste domnia puterii, domnia ideii peste a pungii și, dacă-s făcute pentru oameni liberi, atunci sunt făcute să deschidă posibilități, nu să le închidă. Legea nu e făcută să-ți pună piedici, legea e făcută să țină răul la distanță și să-ți lase ție drum liber pentru a face bine așa cum vrei tu să-l faci sau pentru a fi tu însuți așa cum vrei să fii. Sau așa ar trebui.
Pot avea discuțiile astea cu prietenii mei, am avut discuțiile astea cu colegi, am vorbit despre dreptate la o sticlă de vin, despre ce înseamnă ea și de ce ne e sete de ea, de ce o simțim ca bună. Nu-l aud însă pe ministrul justiției din țara mea vorbind despre dreptate, îl aud ferindu-se de lumina soarelui pe orice subiect, cred că dacă l-ai întreba dacă cerul e albastru ar refuza să se uite în sus împreună cu tine și să zică ce culoare vede.
Dreptatea eliberează, nu constrânge. Încrederea în dreptate dă curaj ideii, vorbei, acțiunii, dă naștere la inițiativă și la inovație, socială, profesională și economică.

Andrei Postolache, Dreptatea este o idee mare, pe site-ul „republica.ro”

Descarcă materialele .pdf „Testul de antrenament”  și „Baremul pentru testul de antrenament” de mai sus pentru a vedea cerințele complete! Mult succes!

Aprecierea ta înseamnă un plus de motivație pentru noi! 

Încearcă și cursurile noastre! 

Alte sugestii pentru tine:

Perfect simplu sau mai-mult-ca-perfect? Alege forma corectă!

„Respectos” sau „respectuos”? Cum ne exprimăm corect?

„A digera” sau „a degera”? Care este forma corectă?

Simulare 2023 Vox Valachorum (4 februarie 2023)

Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă profilul cultural al unui dascăl contribuie sau nu la formarea personalității unui adolescent

Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă recunoașterea publică a calităților individuale este sau nu importantă