Oamenii batrani si destepti spun ca in viata asta trebuie sa incerci de toate. Acelasi principiu este indicat Mai Ales pentru domeniul gastronomic. De aceea, Povestelnicul de cate ori da cu ochii de ceva nou, nemaivazut sau nemaigustat, neaparat rezolva crancena nedreptate iscata, deci pe masa lui neaparat apare acel ceva. Astfel, intr-o buna zi, facand un raid de cercetare prin piata, a observat intr-o farfurie, la o doamna, Niste bucatele albe stropite cu ulei si sare, ce pareau a fi niste aschii de ridiche. Dar n-a fost sa fie. Noutatea gastronomica a fost gustata si apreciata. Simpla asezonare cu ulei si otet ii descopera niste calitati organoleptice deosebite. Asa a fost descoperita gulia (am auzit multe ori de ia, dar niciodata nu gustasem si nici nu vazusem cum arata pana acum).

Tu cititorule, te poti limita la reteta descoperita de Povestelnic in piata sau poti merge mai departe, mai ales ca nu ai prea multa treaba de facut.

Dupa ce am stropit-o cu ulei de masline si sare, am aruncat peste ea Niste Frunza de spanac, niste frunza de salata iceberg, taiate nu foarte marunt, o piscatura de seminte de chimion, doua piscaturi de seminte de susan, am amestecat bine si salata a fost gata.

Aceasta a ajutat considerabil la lunecarea in neantul gastric a catorva cartofi copti si a catorva felii de caș de oi.

Nu-mi ramane decat sa va spun pofta mare!

P.S.
Pentru cei curiosi, gulia arata cam asa: