Si cam asa e … Pana nu ti se intampla chiar tie, nu ai de unde sa stii cum e. Iti poti da cu parerea, bineinteles dar nu ai de unde sa stii exact cum se simt sau ce traiesc cei care chiar experimenteaza situatia respectiva. Fie ca e vorba de chestiuni simple sau mai complicate.

N-ai cum sa intelegi cum a Fost in vremea comunismului daca nu ai trait pe vremea si nu erai suficient de mare incat sa iti aduci aminte cu era sa stai la cozi la 6 dimineata sa prinzi laptele sau sa-ti zica in fiecare zi parintii „ai grija ce spui pe afara/la scoala”. 

Sau cum a fost accidentul moto in care am fost implicat. Stiam ca poate fi nasol dar abia Cand am intrat in masina aia si am zburat pe partea cealalta am inteles cat de naspa e. Sau ca atunci cand am pierdut prima data avionul si stateam in aeroport in Lutton gandidu-ma cum naiba ajung acasa. Auzisem povesti de la altii, dar acum cand eram eu protagonistul parea greu de crezut. 

E greu cand ti se intampla tocmai tie. E mult mai greu decat atunci cand auzi de la altii si tu doar iti dai cu parerea. Pentru ca e usor sa iti dai cu parerea, e al naibii de usor. Toti suntem campioni la asta, latini fiind. Ca nu suntem doar noi romanii asa. Italienii, francezii, portughezii, spaniolii sunt si ei la fel de campioni ca noi. Toti suntem cumva din acelasi aluat cand vine vorba de asta. 

Probabil va intrebati ce mi s-a mai intamplat acum de scriu acest articol. Ei bine mi s-a intamplat sa ajung la una dintre acele cozi pe care le-ati vazut duminica la televizor. Si nu, n-am putut sa votez pentru ca erau in fata mea probabil vreo 300 de oameni care stateau deja la coada de ore bune. N-am putut sta, aveam doar 2 ore intre trenuri si am fugit efectiv din gara pana la sectia de votare cu gandul ca pun rapid stampila, ma urc in tramvai si fug la cealalta gara. N-a fost asa. A fost de fapt trist. 

Am plecat filmand cu telefonul coada de romani care asteptau sa se exprime liber pentru tara lor. Si n-aveti de unde sa stiti cat de frustrant a fost chiar daca credeti ca va puteti imagina. La fel cum nu va puteti imagina cat de naspa era in comunism daca n-ati trait atunci. Sa nu ma intelegeti gresit, n-am nimic cu nimeni dintre cei care au votat. Chapeau-bas tuturor!

Dar celorlalti le spun doar ca nu le doresc sa ajunga in situatiile alea ca sa poata sa-si dea seama cat de naspa e. Oricare ar fi acestea. Ne bucuram zilele acestea ca am demonstrat prin vot ca se poate. Dar mai vin alte voturi si sper sa intelegeti toti mesajul meu de mai sus. 

The post Pana n-o traiesti pe pielea ta … appeared first on Marketing in cuvinte si imagini.