An apparently supernatural event has unsettled the local community and the Catholic Church in a village in India, according to local press reports. The Our Lady of Mount Carmel Church in Chekiye village reported that a piece of sacred bread (used in the Christian sacrament of the Eucharist) transformed into a liquid resembling blood. The event is being investigated by church authorities to determine if it may be considered a miracle according to the ecclesiastical traditions of the Catholic Church. The story is part of a broader intrigue stemming from the prohibition of communion to those not baptized in the Catholic ritual. According to on-site information, a non-Catholic lady attended Holy Mass about two months ago at Our Lady of Mount Carmel Church, along with a non-Catholic friend. The unidentified woman, apparently unaware of the rules prohibiting non-Catholics from consuming sacramental bread, took it home. The next morning, she reportedly returned and apologized to the priest, returning the bread to him. The priest placed the bread in a container with water and forgot about it for nearly two months, during which time the bread appeared to have turned into blood.

Miracle enthusiasts, however, will be disappointed. The bacterium that transforms bread into blood has been documented since ancient times, even attested to by Pythagoras. In 332 BCE, Macedonian soldiers witnessed this phenomenon on their own bread and interpreted it as a sign that much blood would soon flow and that Alexander would win the battles to come. They were correct; much blood was shed from Europe to India. The Prussian microscopist Christian Gottfried Ehrenberg (1795–1876) collected over 100 such bizarre reports throughout history, some involving the Eucharistic bread, as in the present case. The phenomenon thrived in the damp and dark interiors of stone churches, leading to such miracles being reported in Denmark in 1169, and in 1263, a miracle occurred that led to the painting on the walls of the Vatican by Raphael (about 150 years later) of the famous “Mass of Bolsena.” In this painting, the German priest Peter of Prague breaks the communion bread before the faithful and sees red spots on it, which he is convinced are the blood of Christ, evidence of the miracle of transubstantiation.

The Mass at Bolsena

The phenomenon was reported in other countries as well, such as Germany, where “Blut im Brode” (blood in the bread) was described and also observed in other starchy foods, such as boiled potatoes or rice. The hoax came to an end when the bacterium invaded a peasant’s cupboard in Padua, around 1819, covering not only the polenta but also the bread and meat with red spots. Because the situation risked causing general panic, the authorities referred the case to a local pharmacist, Bartholomeo Bizio. He studied the red spots under a microscope and realized they were caused by a microorganism that he initially mistook for a fungus. He even managed to prove its infectivity by inoculating various food products and observing the appearance of red spots on them. He named this microorganism S. marcescens in honor of a local engineer who had invented a steamboat. It took other scientists 30 more years to decide that the microorganism was, in fact, a bacterium, and until various scholars baptized it with other names: Monas prodigiosa (Ehrenberg), Palmella prodigiosa (Camille Montagne), or the usual name by which it is presented today: Bacillus prodigious. The red color, characteristic of bacterial colonies, is determined by a series of secondary metabolites from the prodigiosin alkaloid family, alkaloids with potentially interesting applications in medicine (immunosuppressive and cytotoxic). As pigments, these alkaloids have been used to color underground water rivers, and the bacterium has been the subject of military research for use as a biological weapon.

O bacterie care iubește Biserica lovește din nou: pâinea care s-a transformat în sânge pune pe jar Biserica Catolică din India

Un eveniment aparent supranatural a pus pe jar comunitatea locală, dar și Biserica Catolică dintr-un sat din India, conform relatărilor presei locale. Biserica Our Lady of Mount Carmel Church din satul Chekiye a raportat că o bucată de pâine sacră (folosită în taina creștină a Euharistiei)  s-a transformat într-un lichid care aparent seamana cu sangele. Evenimentul este investigat de autoritățile bisericii pentru a determina dacă poate fi considerat un miracol conform tradițiilor  ecclesiastice ale Bisericii Catolice. Povestea are în spate o intrigă mai vastă care pleacă de la faptul că împărtășania este interzisă persoanelor care nu sunt botezate în ritualul catolic. Conform informațiilor de la fața locului, o doamnă non-catolică a participat la Sfânta Liturghie acum aproximativ două luni la Biserica Our Lady of Mount Carmel Church, împreună cu o prietenă ne-catolică. Doamna neidentificată, care se pare că nu știa regulile potrivit cărora non-catolicii nu trebuie să consume pâinea sacramentală, a luat-o și a dus-o acasă. A doua zi dimineață, se spune că s-a întors și s-a scuzat în fața preotului, înapoindu-i acestuia pâinea. Preotul a pus pâinea într-un recipient cu apă și a uitat de ea aproape două luni, timp în care pâinea părea să fi devenit sânge.

Iubitorii de  miracole vor fi totuși dezamăgiți. Bacteria care transformă pâinea în sânge este atestată din vremuri antice, despre ea marturisind chiar și Pitagora. În 332 î.e.n. soldații lui Macedon au văzut acest fenoment pe propria pâine și au interpretat că în curând va curge mult sânge, iar Alexandru va câștiga batăliile care vor urma. Au avut dreptate, a curs mult sânge din Europa până în India. Microscopistul prusac Christian Gottfried Ehrenberg (1795–1876) a strâns peste 100 de astfel de relatări bizare întâmplate de-a lungul timpului, unele care au implicat pâinea euharistică, precum în cazul de față. Fenomenul era favorizat de interiorul umed și întunecos al bisericilor din piatra, astfel că minuni de felul acestea au fost raportate în Danemarca la 1169, iar în 1263 a avut loc o minune care a dus la pictarea  pe pereții Vaticanului de către Rafael  (cca 150 de ani mai târziu) a celebrei „Liturghii de la Bolsena” . În această pictură, preotul german Petru de Praga  frânge pâinea de împărtășanie în fața credincioșilor  și vede pete roșii pe ea, pete despre care este convins că este sângele lui Christos, o dovadă a miracolului transubstanțierii. Fenomenul a fost raportat și în alte țări, precum Germania, unde „Blut im Brode” (pâinea care sângerează), a  fost descris și  în cazul altor alimente amidonoase, precum cartofii fierți sau orezul. Impostura s-a terminat în momentul în care bacteria a dat iama în dulapul unui țăran din Padova, cam pe la 1819, acoperindu-i cu pete roșii, nu doar mămăliga, ci și pâinea și carnea. Pentru că situatia risca să ducă la panică generală, autoritățile au înaintat cazul către un farmacist local,  Bartholomeo Bizio. El a studiat petele roșii la microscop și și-a dat seama că este vorba de un microorganism pe care l-a confundat cu un fung. A reușit chiar să dovedească infecțiozitatea acestuia prin însămânțarea diverselor produse alimentare și observarea apariției petelor roșii pe acestea. El a denumit acest microorganism S. marcescens în onoarea unui inginer local care inventase o barcă cu aburi. Celorlalți oameni de știință le-a mai luat 30 de ani până când au hotărât că microorganismul era, de fapt, o bacterie și până când diverși savanți au botezat-o și cu alte nume: Monas prodigiosa (Ehrenberg), Palmella prodigiosa (Camille Montagne) sau numele uzual cu care ni se prezintă astăzi: Bacillus prodigious. Culoarea roșie, specifică coloniilor bacteriene este determinată de o serie de metaboliți secundari din categoria alcaloizilor pirolici din familia prodigiozinelor, alcaloizi cu potențiale aplicații interesante în medicină (imunosupresoare si citotoxice). Ca pigmenți, acesti alcaloizi au fost folosite la colorarea râurilor de apă subterane, iar bacteria a fost tinta unor cercetari militare in vederea utilizarii ca arma biologica.