La sfârșitul săptămânii trecute Guvernul a venit cu o serie de prevederi referitoare la aplicarea cotei de TVA de 19 % la produsele alimentare care conțin zahăr adăugat. Este vorba de Hotărârea nr. 1336/2023 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1196 din 29 decembrie 2023.

Conform acestor noi prevederi la stabilirea cotei de TVA pentru un produs alimentar se au în vedere următoarele elemente succesive :

1. Lista de ingrediente
2. Dacă în această listă de ingrediente este prezent zahărul
3. Dacă alimentul conform etichetei nutriționale are mai mult de 10 g/100 g produs zaharuri.

Practic, nu contează cantitatea de zahăr din rețetă, dacă în rețetă există zahăr adăugat, indiferent de cantitate, iar produsul alimentar are peste 10 g/100 g zaharuri, atunci cota de TVA este de 19 %.

Această prevedere este importantă deoarece în versiunea inițială doar alimentele care conform rețetelor aveau peste 10 g/100 g zahăr adăugat li se aplicau această cotă.

Practic, aceasta va fi interpretarea autorităților, deși din punct de vedere juridic lucrurile sunt destul de neclare în practică.

Să luăm exemplul unui chec obținut dintr-un premix de chec, ulei și apă la o cofetărie oarecare. În rețetă nu avem zahăr adăugat la locul de fabricare al produsului, dar pe eticheta produsului ingredientele utilizate sunt cele din premixul de chec (adică zahăr, ou, lapte praf, arome, sare etc), uleiul și apa. Prin urmare, deși nu am folosit zahăr în rețeta propriu-zisă, acesta există pe etichetă, deci cota de TVA va fi de 19 %, dacă continutul de zaharuri al produsului este mai mare de 10 g/100 g de produs (si în general este deoarece premixul de chec conține cam 40 – 50 % zahăr).

Practic, prin această decizie, Guvernul a extins numărul de alimente la care se va aplica 19 % cota de TVA, deoarece interpretarea nu mai ține cont de cantitatea de zahăr adăugată în rețetă la locul de fabricare al produsului, acest loc find oricare de pe filiera alimentară (de ex. la un furnizor de ingrediente),  fără să mai țină cont de cantitatea adăugată efectiv pe această filieră sau de cantitatea de zahăr care se formează în mod normal în aliment din poliglucide ca urmare a diverselor tipuri de procesare din industrie. O cantitate infimă de zahăr adăugată pe lanț va crește cota de TVA a alimentului dacă la momentul punerii pe piață acesta va avea o cantitate de zaharuri mai mare de 10 g/100 g de produs.

UPDATE 1:

Interesant este că zahărul, fiind un aliment care nu conține zahăr adăugat are TVA de… 9 %. La fel, produsele precum: zaharul vanilat sau vanilinat, zahăr cu diverse arome. Numărul alimentelor care ar trebui să treacă la cote de TVA de 19 % este copleșitor: o mulțime de sosuri, pastă de tomate cum este produsul de aici. Genul acesta de neclaritate va introduce foarte mult arbitrariu în piață, iar pentru consumator va fi copleșitor să se orienteze către produse cu adevărat sănătoase. Foarte probabil că multi producători din industrie vor forța revizuirea etichetelor nutriționale prin introducerea de îndulcitori în rețete. Multora, nici macar nu le va păsa și vor declara, pur si simplu, valori nutriționale mai mici (legislația nu obligă, deși este o bună practică de producție, fundamentarea etichetei nutriționale pe o analiză de laborator, ci poate fi suficient un calcul teoretic). Va apărea, astfel, concurența neloială între producatori care respectă reglementările Guvernului și vor introduce pe piață un produs cu 10 % mai scump și producători care nu respectă reglementările, dar vor avea un avantaj competitiv pentru că vor pune pe piață un produs cu 10 % mai ieftin. Practic, un haos pornit din dorința de a strânge mai mulți bani la buget, fără o preocupare serioasă pentru sănătatea consumatorilor și cea a piețelor.

UPDATE 2:

pentru cei care nu au înțeles, continutul de zaharuri de pe etichetele produselor alimentare nu se referă la zahăr, în sensul general acceptat al acestui termen. Din punct de vedere chimic, zahărul este un diglucid format dintr-o moleculă de glucoză și una de fructoză. Într-un aliment, zaharurile includ toate monoglucidele, diglucidele, oligoclucidele care se determină analitic împreună și deci, nu doar zahărul din produs. În plus, zaharurile apar în alimente și în absența zahărului adăugat în rețete, asa cum se întâmplă în faină și pâine. Ele sunt rezultatul degradării mecanice a amidonului în moară sau a degradării enzimatice a acestuia în cursul proceselor fermentative la care este supus aluatul de către bacterii lactice și drojdie și chiar a dextrinizării termice a amidonului în cursul procesului de coacere. Deci: zaharurile de pe eticheta nutritională vor fi întodeauna în cantități mai mari sau egale cu cantitatea de zahăr din reteta produsului, dar valoarea lor nu este relevantă pentru cantitatea de zahar adăugat în cazul foarte multor produse din industrie. Practic, dacă punem un cristal de zahăr pe un măr, atunci acea cantitate de zahăr este suficientă pentru a face din măr un produs alimentar cu TVA 19 %. Totul, pentru că Guvernul, asemeni unui consumator simplu, fără studii elementare de chimie, nu înțelege că zaharuri nu înseamnă zahăr. Mai mult, expresia “glucide, din care zaharuri” de pe etichetele produselor alimentare este o aberație din punct de vedere științific pentru că zaharurile sunt doar o denumire perimată pentru glucide. Corect, ar fi fost ca pe etichete să avem exprimarea: Glucide totale, din care: glucide simple, urmată de introducerea în categoria glucidelor totale, sub forma – din care fibre și a valorii pentru fibrele alimentare care, în imensa lor majoritate, tot glucide sunt.

Revolutionary VAT Shift: Unraveling the Sweet Impact on Food Prices

Over the past weekend, the Government introduced a series of provisions regarding the application of a 19% VAT rate to food products containing added Sugar. This is outlined in Decision No. 1336/2023 amending and supplementing the Methodological Norms for the Application of Law No. 227/2015 on the Fiscal Code, approved by Government Decision No. 1/2016, published in the Official Gazette, Part I, No. 1196, dated December 29, 2023.

According to these new provisions, the determination of the VAT rate for a food product takes into account the following successive elements:

1. The list of ingredients
2. The presence of sugar in this list of ingredients
3. Whether the food product, according to the nutritional label, contains more than 10 g/100 g of sugars.

In practice, the quantity of sugar in the recipe does not matter; if added sugar is present in the recipe, regardless of the quantity, and the food product has over 10 g/100 g of sugars, then the VAT rate is 19%.

This provision is significant because, in the original version, only foods that had more than 10 g/100 g of added sugar according to the recipes were subject to this rate. Essentially, authorities will interpret this, although legally, things are quite unclear in practice.

Let’s take the example of a cake obtained from a cake mix, oil, and water at a random pastry shop. The recipe does not include added sugar at the place of production, but the product label lists the ingredients from the cake mix (including sugar, eggs, powdered milk, flavors, salt, etc.), oil, and water. Therefore, even though sugar was not used in the actual recipe, it is listed on the label. Consequently, the VAT rate will be 19% if the sugar content of the product is more than 10 g/100 g (which is generally the case since the cake mix contains about 40-50% sugar).

In essence, with this decision, the Government has expanded the number of foods subject to a 19% VAT rate. The interpretation no longer considers the quantity of added sugar in the recipe at the place of production, which can be anywhere in the food chain (e.g., at an ingredient supplier), without taking into account the quantity actually added at that point or the amount of sugar that naturally forms in the food from carbohydrates due to various processing methods in the industry. Even a negligible amount of added sugar in the supply chain will increase the VAT rate of the food product if, at the time of market placement, it has a sugar content exceeding 10 g/100 g of the product.

UPDATE 1:

What’s interesting is that sugar, being a food that doesn’t contain added sugar, has a VAT of… 9%. Similarly, products such as vanilla or flavored sugar, sugar with various aromas, fall under this category. The number of foods that should be subject to a 19% VAT rate is overwhelming: a multitude of sauces, and tomato paste, such as the product mentioned here. This kind of ambiguity will introduce a lot of arbitrariness in the market, making it overwhelming for consumers to navigate toward truly healthy products. Many industry producers will likely push for a revision of nutritional labels by introducing sweeteners into recipes. For many, they may not even care and might simply declare lower nutritional values (the legislation doesn’t require it, although basing the nutritional label on a laboratory analysis is a good production practice; a theoretical calculation may be sufficient). Unfair competition may arise between producers who comply with government regulations and introduce a product 10% more expensive, and those who don’t comply but have a competitive advantage because they will offer a product 10% cheaper. In essence, chaos emerges from the desire to collect more revenue without a serious concern for the health of consumers and markets.

UPDATE 2:

For those who haven’t grasped it yet, the sugar content on food labels doesn’t refer to sugar in the generally accepted sense of the term. Chemically, sugar is a disaccharide composed of a glucose molecule and a fructose molecule. In an ingredient list, sugars include all monosaccharides, disaccharides, and oligosaccharides determined analytically together, and therefore, not just the sugar added to the recipe. Moreover, sugars appear in foods even in the absence of added sugar in recipes, as is the case with flour and bread. They result from the mechanical degradation of starch in a mill or the enzymatic degradation of starch during the fermentative processes to which the dough is subjected by lactic bacteria and yeast, and even from the thermal dextrinization of starch during the baking process. So, the sugars on the nutritional label will always be in quantities equal to or greater than the amount of sugar in the product recipe, but their value is not relevant to the added sugar content in many industrial products. In essence, if we place a sugar crystal on an apple, that amount of sugar is enough to make the apple a food product with a 19% VAT. All because the government, like a simple consumer without basic chemistry knowledge, doesn’t understand that sugars don’t mean sugar. Furthermore, the expression “carbohydrates, of which sugars” on food labels is a scientific aberration because sugars are just an outdated term for carbohydrates. Correctly, labels should express Total carbohydrates, of which: simple carbohydrates, followed by the inclusion in the total carbohydrate category – of which fibers, and the value for dietary fibers, which in their vast majority are still carbohydrates.