Articolul de mai jos este un rezumat mai amplu al unei părți dintr-un articol publicat de profesorul C. M. Galanakis (unul dintre cei mai citați autori, în ultima vreme, din domeniul industriei alimentare). Prin urmare, considerați că ideile prezentate mai jos sunt doar un exercițiu de popularizare a informațiilor exprimate de dl. C.M. Galanakis în articolul The Food Systems in the Era of the Coronavirus (COVID-19) Pandemic Crisis. Foods, 9(4), 523.

Deoarece nu au fost dezvoltate încă o terapie sau un vaccin pentru îmbolnăvirea cu COVID-19, comunitatea științifică și autoritățile caută cunoștințe și informații pentru gestionarea pe termen scurt și pe termen lung a crizei pandemice actuale și viitoare. Sectorul alimentar și părțile interesate sunt, de asemenea, în centrul atenției, deoarece produsele alimentare sunt necesare pentru supraviețuirea umană și nu pot fi blocate. O pandemie severă care determină reducerea cu mai mult de 25% a disponibilității forței de muncă ar putea genera deficiențe alimentare semnificative pe tot globul.  Autoritățile și comunitățile de cercetare ar trebui să identifice rapid cele mai critice amenințări la adresa sistemului alimentar în timpul unei pandemii pentru a implementa măsuri de atenuare.

Există patru probleme semnificative pe care industria alimentară și lanțul de aprovizionare cu alimente ar trebui să le abordeze în noua eră. În primul rând, întrucât consumatorii caută să se protejeze pe ei înșiși și sistemul lor imunitar prin adoptarea unor diete mai sănătoase, disponibilitatea ingredientelor bioactive ale alimentelor și alimentelor funcționale poate deveni esențială, deoarece cererea pentru aceste produse poate crește. În al doilea rând, siguranța alimentelor este o problemă semnificativă pentru a evita răspândirea virusului între producători, comercianți cu amănuntul și consumatori. În al treilea rând, au apărut probleme de securitate alimentară ca urmare a blocării unui miliard de oameni în casele lor. Nu în ultimul rând, sectorul alimentar trebuie să abordeze problema sustenabilității sistemelor alimentare pentru a preîntâmpina eventualele crize din viitor.

Consumul de alimente bogate în vitamine și alimente funcționale poate stimula sistemul imunitar pentru a ajuta la combaterea virusurilor. De exemplu, acidul ascorbic (Vitamina C) are un rol protector, deoarece susține funcția imunitară și este necesar pentru dezvoltarea și repararea tuturor țesuturilor corpului. De asemenea, în anumite condiții, acesta restricționează susceptibilitatea infecției tractului respirator inferior. Alimentele bogate în vitamina C includ fructe citrice, kiwi și broccoli. Alte legume, cum ar fi morcovii, spanacul și cartoful dulce, sunt bogate în vitamina A. Această vitamină cuprinde un grup de compuși solubili în grăsimi (incluzând retinol, acid retinoic și β-caroten) care joacă un rol esențial în funcția imună și sunt cunoscute că scad susceptibilitatea la infecții. De exemplu, izotretinoina (un derivat al vitaminei A) mediază reducerea nivelului celular al enzimei de conversie a angiotensinei 2 (ACE2), care este proteina crucială implicată în transferul SARS-COV-2 în celula gazdă. În plus, suplimentarea cu Vitaminele D și E ne poate spori rezistența la COVID-19, deoarece scăderea nivelului acestor vitamine a fost corelată cu susceptabilitatea la infecția cu un coronavirus bovin al vitelor. Un autor (Das) a sugerat că administrarea orală sau intravenoasă a lipidelor bioactive (cum ar fi acidul arahidonic și alți acizi grași nesaturați) poate ajuta la îmbunătățirea rezistenței și recuperării infecțiilor cu SARS-CoV-2, SARS și MERS. S-a demonstrat că polifenolii naturali, precum hesperidina și rutina, sunt inhibitori eficienți ai proteazei principale a COVID-19 (Mpro), care este considerată o țintă potențială a viitoarelor medicamente terapeutice. Medicamentele tradiționale chinezești, pe bază de plante, s-au dovedit, de asemenea, că ajută în tratamentul bolilor virale. De exemplu, rădăcina de ginseng este utilă în prevenirea bolilor respiratorii virale, precum cele datorate tulpinilor de gripă. Astragulus membranaceus este utilizat pentru tratarea infecțiilor respiratorii obișnuite și superioare, în timp ce Pelargonium eraides este un remediu eficient pe bază de plante pentru inhibarea replicării virusurilor respiratorii. Dovezile istorice privind prevenirea gripei H1N1 și SARS la populația cu risc ridicat indică faptul că formulele din plante chinezești ar putea oferi o abordare alternativă pentru prevenirea COVID-19. Au fost raportate și alte substanțe bioactive din alimente folosite de în medicina tradițională chineză (de exemplu, compuși fenolici derivați din plante, flavonoizi din semințele de litchi, quercetină și kaempferol) care inhibă activitatea enzimatică a proteazei similare cu SARS 3-chimotripsină (3CLpro). Această enzimă este vitală pentru replicarea SARS-CoV și ar putea fi astfel o țintă pentru eventuale tratamente la pacienții cu COVID-19.  Cu toate acestea, potențialul efect preventiv al acestor formule ar trebui confirmat cu studii clinice riguroase și prospective. Suplimentarea dietetică cu vitaminele, lipidele bioactive, flavonoidele și plantele de mai sus poate fi un instrument de susținere a sistemului imunitar uman împotriva COVID19. Cu toate acestea, până in prezent, nu există încă dovezi substanțiale că aceste ingrediente bioactive pot stimula suficient sistemul nostru imunitar pentru a preveni sau vindeca COVID-19. Cu toate acestea, capacitatea lor de a stimula sistemul imunitar uman subliniază utilizarea lor potențială în alimente funcționale sau în produse nutraceutice. În zilele noastre, susținerea sistemului imunitar este printre cele mai importante obiective de sănătate ale consumatorilor la nivel global. De fapt, aproape unul din cinci consumatori a enumerat susținerea sistemului imunitar ca fiind primul motiv pentru achiziționarea de produse sănătoase într-un studiu recent efectuat pentru consumatori. În noua eră a pandemiei COVID-19, se anticipează că interesul consumatorilor pentru produse destinate susținerii sistemului imunitar va fi din ce în ce mai mare.