| Fifty Shades of Grey |
Adevărata tipologie a protagonistei din roman (Anastasia "Ana" Steele):
Să vorbim despre adevărata tipologie a tipei din roman dacă scriitoarea ar fi fost o bună cunoscătoare a psihicului:
Dacă nu şi-a pierdut niciodată până atunci capul, cu siguranţă nu şi l-ar fi pierut nici în situaţia aia, i-ar fi fost teamă să încerce, cel mai probabil ar fi cochetat cu ideea să fie al ei, ar fi fost păcălită de el fiind sedusă deoarece nu avea experienţă şi mai apoi să sufere o decepţie când vede că nu e capabil s-o iubească, să rămână lângă ea chiar dacă e atât de ştearsă. Ea nua ieşit cu nimic în evidenţă în materie de erotism până să îl întâlnească.
Ar fi avut o traumă, un motiv pentru care era atât de timidă şi a ţinut departe toţi bărbaţii din viaţa ei. Are o traumă de care autoarea nu ne vorbeşte sau nu intră deloc în detalii. Când faci asta nu te vindeci peste noapte, nu renunţia la totul pentru un om despre care nu ştii nimic sau despre care ştii că nu poţi avea nicio siguranţă. Ea e tipologia femeii care caută la bărbat siguranţă, stabilitate şi nu aventură deoarece când a avut ocazia de aventuri s-a ferit mereu până atunci.
Oricum teama ar fi fost puternică, teama de el, de faptul că atunci când e împrejur simte că se scufundă totul cu ea. Lucrul acesta i-ar fi produs atacuri de panică, mai ales ei... E genul de tipă independentă care caută un bărbat care să o înţeleagă dar care să nu o sufoce, să nu îşi pună prea rău amprenta în viaţa ei. Locul de muncă îi cere sacrificii şi nu poate să-şi ia zborul când doreşte. Nu e genul de femeie care să fie supusă, nu se simte confortabil. La locul de muncă nu este apreciată sau dacă este nu la adevărata ei valoare, deşi este mereu de înlocuit ea continuă să lupte pentru credinţele ei. E greu de crezul că dintr-o dată îşi uită toate aspiraraţiile şi sacrificiile de până atunci aruncându-se într-o relaţie fără niciun orizont, mai aflăm din carte că ajunge să-l iubească. Ne dăm seama de asta din comportamentul ei. Vrea să aibă banii ei, mulţi, puţini, nu contează, o încântă că a reuşit singură pe propriile-i picioare. E puţin narcisistă preferă să-şi păstreze paharul de iaurt de fructe recent scos din frigider doar pentru ea, nu să îl mănânce un bărbat şi mai ales unul necioplit (cu sensul de neatent la dorinţele şi frământările ei). E adevărat că având o viaţă monotonă uneori strigă după aventură dar e o femeie a sacrificiului cum vorbesc eu în scrierile mele. A sacrificat multe să ajungă unde e cu cariera şi ar fi dispusă să sacrifice orice ar putea-o împiedica, sau care i-ar putea distruge ce-a realizat până atunci ori el e unul care ar putea face asta, ar distuge totul. De asta va sta departe de el.
Cel mai probabil poate ar fi vrut să încerce dar ar fi cedat tentaţiei. Poate de frică şi laşitate, poate din cauză că nu găseşte nimic din bărbatul care şi l-ar dori.
Tipologia lui Christian Grey:
Personajul pe care este concentrată toată cartea este un bărbat tânar de 27 de ani de succes. Tânăr, frumos, plin de bani şi fantezii, aproape că e idealul masculin şi visul multor femei dacă nu i-ar lipsi înţelegerea pe care nu o are.
E genul de bărbat care foloseşte, căruia îi aparţii şi poate face ce vrea cu tine chiar să bage alţi bărbati în pat sau femei. Trebuie să îi accepţi necondiţionat toate pornirile. Nu are deloc respect pentru femei în general, pentru nicio femeie doar pentru mă-sa şi dacă ne gândim ca şi ea este tot o femeie atunci nu are repect pentru nimeni. E tipul fatal care e atras de fatalitate, care n-o să moară liniştit pe patul lui. Nu e deloc în echilibru cu sine şi caută mereu să controleze pe cei din jur deoarece doar atunci se simte bine şi îi creşte încrederea în el. E narcisist şi vrea să fie pedpsit, să sufere cât mai tare, cu cât suferă mai tare cu atât mai bine, întâlniri...despărţiri pe motiv că renunţă el la ea sau ea la el. În ochii lui îi e tot una, ideea este că se simte mai bine ştiind că asta îl face puţin uman altfel nu ar ştii dacă este de gheaţă sau nu.
Ce este de fapt Fifty Shades of Grey?
Este o carte scrisă de o femeie despre femei şi pentru femei drept urmare a avut atâta succes în rândul femeilor. Pe scurt este vorba de toată acţiunea concentrată pe un barbat şi arată nevoia femeii de a fii posedată, dominată şi iubită cu pasiune. Fiind o carte scrisă de o femeie despre femei şi pentru femei, asta nu înseamna ca un barbat nu are ce învăţa din ea din contra îşi poate face idee cum gandeste o femeie şi care ar fi dorinţele ei. Cu toţii suntem atât de diferiţi şi pânâ la urmă, ca bărbat, nu te poţi lăuda că dacă ai pătruns în mintea unei femei le cunoşti pe toate.
Scriitoarea dovedeşte că nu cunoaşte tipologiile umane sau dacă le cunoaşte refuză să aleagă doi oameni reali, plictisiţi cu dureri şi tot felul de nelinişti pentru a se arunca într-o lume fantastică în care dorinţa e singurul lucru care guvernează universul. Romanul este un fel de "Aventuri pe tărâmul păpuşilor" în care fetiţa evadează din lumea reală şi se bucură de toate plăcerile pe care le-ar putea avea în mod obişnuit. Povestea este oarecum o utopie, creionează gândurile şi încearcă să facă posibile unele aşteptări neîmplinite. Ştiu părerea majorităţii dar mie romanul mi se pare unul trist nicidecum erotic. Dacă privesc dincolo de perdele văd suferinţă, văd o pacientă care se descarcă inventând un alter ego pentru a trăi prin acesta regretul că n-a avut curajul să încerce să iasă din tipare atunci când a avut ocazia sau poate să repare o decepţie continuând o poveste întreruptă brusc.
