A fost o vreme in care am crezut ca Pagina Asta e de prisos, ca mi-am gasit eu, o vesnic indragostita de cuvant, sa scriu asa de dragul scrisului fara vreo tinta, fara vreun rost. In vremea in care pe Aici se perindau materiale ce nu se potriveau deloc intereselor mele ma cuprinsese o mare amaraciune. Scrisesem cu un pix negru pe o foaie trafic blog si ma gandeam cu groaza ca nu o sa mai vina nimeni pe aici. Primisem chiar sugestia de a-mi vinde blogul, ca macar asa, sa scot bani din el.

Ma obsedau aceste doua cuvinte trafic blog, dar nu interiorizam deloc ideea vanzarii unei parti din mine.

Pe cine ar fi interesat un blog care are ca adresa un nume Roxana Trandafir, daca nu pe alta femeie cu acelasi nume? Ce ar fi facut altcineva cu amintirile, cu dorurile mele, cu grijile mele si cu toate cate le-am lasat pe aici? Le-ar sterge sau le-ar pune intr-un sertar al uitarii, iar gandurile mele nu au fost scrise pentru a fi uitate.

Am luat din nou foaia cu trafic blog si-am scris sub cele doua vechi cuvinte altele : depinde de mine.

Desteptata ca dintr-un somn adanc, ca o ursoaica iesita din barlog, am inteles ca de fapt nu scriu doar pentru mine.

Scriu si pentru tine cel sau cea care deschizi pagina asta din cand in cand. Azi ma intrebam retoric eu pentru scriu? De ce vii citesti si pleci fara sa-mi lasi un semn al trecerii tale? Nu te intereseaza sa interactionam? Te-am plictisit? Incotro te grabesti?

Vii si citesti despre experienta mea cu gama parusan, dar nu-mi spui daca ai avut vreo experienta similara, de ai vrea sa o incerci sau daca te opreste ceva. 

De asemenea, de esti viitoare mama ai aflat ce am avut in bagajul pentru maternitate, dar nu mi-ai spus in cateva cuvinte ce ai pus in al tau.

Ai realizat ca fricile dinainte de nastere sunt firesti.

Daca esti din Deva stii ca poti sa ai incredere in doamna Mitranovici Melinda pentru a aduce pruncul pe lume.

Ai aflat ca si in inima unui bunic poate sta iubire infinita.

Cum l-am invatat pe cel mic sa se spele pe dinti si prin ce emotii am trecut, ai patit la fel?

Cand am fost internati la pediatrie am descoperit un haos. In pediatriile pe care le-ai vizitat cum a fost?

Am scris 50 de lucruri despre copilul meu, tu ai scris?

Cum in fiecare zi mi-e tare dor de mama. Ti-e nu ti-e dor?

Nu mi-ai spus nimic, dragul meu vizitator, nu ai lasat niciun semn. Ti-e teama, nu-ti fie sunt si eu asemeni tie un om obisnuit. Esti doar in trecere? Gaseste-ti un timp in care sa apesi doua butoane ca sa stiu ca ai fost pe aici. Bucatica din timp pe care o petreci pe pagina asta e foarte importanta pentru mine. 

 Sursa foto

Articolul Eu scriu si pentru tine, doar arata-mi ca esti aici si citesti apare prima dată în Roxana Trandafir.