Ţara Moţilor este un loc cu totul special al României, ascuns in inima munților. Un loc în care mai dăinuiesc tradiţii şi obiceiuri păstrate aproape intacte de-a lungul a multor veacuri. Cel mai important eveniment al “Ţării de piatră” – cum mai este denumită uneori această regiune - a fost întotdeuna şi a rămas până astăzi vestitul Târg de fete de pe Muntele Găina. Organizat în fiecare an în cea de-a treia duminica din luna iulie, Târgul de fete adună aici pe toţi moţii care locuiesc în localităţile înşirate în jurul muntelui. Dar numai pe ei…
| În drum spre târg |
De ce se numeşte acest munte aşa? Legenda spune că aici s-ar fi găsit cândva o mare cantitate de aur şi că din groapa în care era ascunsă comoara a zburat o găină cu totul şi cu totul de aur, lăsând să cadă în mijlocul populaţiei sărmane din Ţara Moţilor, ouă de aur. Un eveniment cu importanţă istorică deosebită a avut loc la Târgul de Fete din anul 1852. Atunci a fost prezent aici împăratul Franz Iosif. Călătoria suveranului austriac a fost făcuta la sugestia lui Avram iancu şi a dus la o “împăcare a coroanei austro-ungare cu locuitorii Ardealului". În amintirea acestei vizite s’a ridicat o cruce pe platoul muntelui Găina.
| Muntele Găina - Târgul de fete de pe acest munte adună în veselie mulțime de moți din Munții Apuseni (din Enciclopedia fotografică Romănia - Imprimeriile Adevărul - 1938) |
E adevărat că astăzi marea sărbătoare a moţilor nu mai este cu adevărat un “târg de fete”. Nu se mai adună aici fete în costum de sărbătoare, însoţite de părinţi şi de cai de pe care să fie adunată întreaga lor zestre, în căutarea unui “păstor” care să le peţească. Cu toate acestea, târgul de fete a rămas un loc în care se leagă idile care se încheie uneori cu câte o căsătorie. Îl las acum pe reporterul V. Munteanu al revistei “Realitatea Ilustrată” să vă spună povestea Târgului de fete de pe Muntele Găina şi a unor tradiţii care, în anul 1932, încă se mai păstrau:
| Târgul începea înainte de răsăritul soarelui |
“În ziua de Sf. Ilie satele din Ţara Moţilor rămân dominate de-o singură preocupare: târgul de fete de pe muntele Găina. E ziua în care se uită toate necazurile vieţii şi în locul lor entuziasmul ţâşneşte tumultos, până şi în cele mai scunde bordeie. Tot timpul este destinat exclusiv pregătirilor în vederea faimosului târg, care se deschide a doua zi, în zorii zilei şi care se transformă în cea mai pitorească şi mai animată sărbătoare din Munţii Apuseni. Odinioară, târgul acesta avea caracterul vulgar şi primitiv al târgurilor de sclave din Orient. Faimoşii nemeşi şi cavaleri teutoni se pretau la rolul sinistru al negustorilor de cadâne. Iobagii Ţării Moţilor furnizau curţilor trufaşe întreg personalul de serviciu; apoi pentru aceşti nobili, târgul de fete de pe muntele Găina mai însemna o ocazie prielnică pentru a-şi satisface multe din fanteziile lor sentimentale.
Citește continuarea aici...
Surse:
- articolul “Târgul de fete de pe muntele Găina”, semnat V. Munteanu, publicat în numărul din 28 iulie 1932 al revistei “Realitatea ilustrată”;
- articolul “Căsătorii încheiate mai aproape de cer”, semnat George May, publicat în numărul din 24 august 1936 al revistei “Realitatea ilustrată”.
