În România de azi din ce în ce mai mulţi oameni militează pentru adoptarea soluţiilor ecologice de dezvoltare şi pentru protejarea naturii. Foarte mulţi dintre noi se opun implementării unor proiecte care au un impact negativ major asupra mediului. Din păcate, de cele mai multe ori, această atitudine “pro-mediu” se manifestă doar la nivel declarativ. Atunci când noi înşine trebuie să adoptăm un “comportament prietenos cu mediul” renunţăm uşor la principiile noastre. Un exemplu la îndemâna oricui: rezistăm cu greu tentaţiei de a folosi cele mai “eficiente” produse pentru curăţenie. Fiecare activitate de acest gen – de la curăţatul geamurilor sau al faianţei la… scoaterea petelor - presupune achiziţia unui produs special. Uităm însă de cele mai multe ori că aceste produse conţin un amalgam de substanţe periculoase sau agresive faţă de mediu. Le folosim uitând că avem la îndemână soluţii la fel de eficiente, mai ecologice şi… mai ieftine. Oţetul, sarea de bucătărie, bicarbonatul de sodiu sau… oul şi zeama de lămâie sunt de foarte multe ori soluţii pentru “problemele noastre casnice”.
Tocmai pentru că încerc să promovez aceste soluţii, am căutat prin “carneţelul străbunicelor” (la rubrica “Sfaturi casnice” a revistei “Moda Nouă Ilustrată”- numere din anul 1907) câteva “sfaturi eco” de la începutul secolului trecut:
Scoaterea petelor de cafea
“Bate o amestecătură de 10 grame glicerină cu un gălbenuş de ou proaspăt şi freacă puternic stofa pătată. Clăteşte în apă rece.” (“Moda nouă ilustrată” – 5 ianuarie 1907)
Curăţarea maşinii de gătit
“Dacă s-a vărsat pe maşina de gătit lapte fiert, supă sau alt lichid gras, turnaţi deasupra puţina sare în praf. Locul va fi şters apoi cu uşurinţă şi mirosul rău va dispărea imediat. Ustensilele ce miroase a ceapă sau usturoi se curăţă fierbându-le în apă cu sodă.” (“Moda nouă ilustrată” – 15 iulie1907)
Petele de fructe de pe mâini
“Curăţind merele şi perele, se înegresc mâinile; petele cele negre dispar frecând mâinile cu coaja ce am curăţit-o. Urmele dispar apoi frecând degetele cu zeamă de lămâie. Laptele călduţ scoate deasemenea petele de fructe de pe degete.” (“Moda nouă ilustrată” – 5 martie 1907)
Petele de alcool
“Pentru a scoate petele de alcool de pe mobilele lustruite sau poleite frecaţi petele albe lăsate de alcool cu o cârpă de lână muiată în oţet.” (“Moda nouă ilustrată” – 12 aprilie1907)
Parfumarea odăilor
“Luaţi foi de cimbru, de lavandă, brebenel, rozmarin, jaleş de câmp, amestecaţi-le cu câteva cuişoare şi faceţi un bucheţel. Puneţi toate acestea într-o bucată de pânză şi acest săculeţ se pune în măsuţa de noapte, în odaia de toaletă, în camera de baie, etc.” (“Moda nouă ilustrată” – 5 august 1907)
Curăţarea covoarelor
“Unul din cele mai bune mijloace de a curăţa covoarele, dar numai de culoare închisă, e de a răspândi pe suprafaţa covorului foile de ceai umede ce au rămas în ceainic, după ce s’a scos esenţa. Împreună cu foiule de ceai vom mătura toată murdăria şi praful de pe covor.” (“Moda nouă ilustrată” – 25 iulie1907)
Redarea luciului mobilei
“Luaţi: două linguri de untdelemn (ulei) de măsline, patru linguri de oţet, trei linguri de alcool sau esenţă de terenbentină şi amestecaţi-le toate la un loc. Cu ajutorul unei pensule subţiri ungeţi mobilele. Frecaţi-le apoi cu o cârpă uscată. Această amestecatură e foarte bună pentru a da luciu şi curăţi mobile mari precum: paturi, garderoabe etc.“ (“Moda nouă ilustrată” – 5 noiembrie 1907)
Petele de cerneală
“Pentru a scoate petele de cerneală de pe ţesăturile de lână procedaţi astfel: dacă pata e proaspătă, tamponaţi-o cu vată îmbibată în lapte; dacă pata e veche, vărsaţi câteva picături de lapte şi frecaţi cu vată; repetaţi de mai multe ori această operaţiune. Spălaţi-o apoi cu apă şi cu săpun, apoi cu apă curată, ştergeţi-o cu o pânză uscată şi călcaţi-o acoperind stofa cu o pânză curată.” (“Moda nouă ilustrată” – 15 martie 1907)
Parfumarea lenjeriei
“Adunaţi petale de trandafiri, mixandre, lavandă şi foi de dafin. Puneţi-le să se usuce bine la umbră. Când sunt bine uscate pudraţi-le cu pudră de mosc, închideţi-le în săculeţe de tafta de orice culoare şi puneţi-le printre rufe.” (“Moda nouă ilustrată” – 5 august 1907)
Petele de cafea, vin roşu şi fructe
“Un farmacist mi-a dat următoarea reţetă pentru petele de cafea, vin roşu şi fructe, chiar când nu sunt proaspete de tot: udaţi locul pătat cu o bucată de vată muiată în apă oxigenată, clătiţi-o cu apă rece şi întindeţi rufa pe frânghie până a doua zi.” (“Moda nouă ilustrată” – 5 martie 1907)
Petele de ulei de pe geamuri
“Nimic nu-i mai urât ca un geam cu pete de ulei. Dacă petele sunt proaspete, udaţi geamul şi frecaţi-l cu cretă. Dacă petele sunt vechi, frecaţi-le uscate cu o bucăţică de argint. Repetaţi de mai multe ori această operaţiune înainte de a spăla geamul, în caz că el a fost tare pătat.” (“Moda nouă ilustrată” – 5 martie 1907)
Lustruirea obiectelor de metal sau emailate
“Poate că până acum nici nu v’aţi gândit că şi cenuşa poate servi la ceva; ei bine, scrumul ţigărilor e praful cel mai economic pentru lustruirea metalelor. Tot de asemenea şi cenuşa cărbunilor de lemn. Obiectele de metal frecate cu cenuşă uscată devin lucitoare ca nichelul. Emailul se freacă de asemenea foarte bine cu cenuşă.” (“Moda nouă ilustrată” – 5 februarie 1907)
Petele de praf
“Există pete care reapar mereu, aceste pete fiind în general grase şi care au fost scoase superficial; praful se pune pe ele şi le face să reapară. Iată însă un mijloc de a le scoate cu totul: se ridică praful cu o amestecătură de gălbenuş de ou şi rachiu, apoi se clăteşte cu apă curată şi se usucă frecând cu o cârpă curată.” (“Moda nouă ilustrată” – 15 octombrie 1907)
Scoaterea petelor de pe mesele lustruite
“Mesele lustruite se pătează adesea cu sirop, licheur, limonadă; dacă apa nu e suficientă ca să facă să dispară aceste pete urâte, spălaţi-le cu un decoct cald de tărâţe sau drojdie de cafea (zaţ). Frecaţi bine şi ştergeţi cu o cârpă moale ca să nu se zgârie.“ (“Moda nouă ilustrată” – 25 iulie1907)
Mirosul de peşte de pe tacâmuri
“Pentru a face ca furculiţele şi lingurile să’şi piardă mirosul neplăcut ce le rămâne după ce am mâncat peşte cu ele, e bine a le ţine un minut pe jăratec fierbinte sau a aprinde hârtie şi a le ţine deasupra flăcării. Cu modul acesta mirosul dispare imediat.” (“Moda nouă ilustrată” – 15 decembrie 1907)
Curăţarea covoarelor
"Covoarele se curăţă perfect dacă le muiem timp de douăzeci şi patru de ore în apă în care s’au tăiat bucaţi de cartofi cu coajă cu tot. După ce a trecut acest timp, covoarele trebuie muiate în apă, apoi vor fi periate ude de tot pe faţă şi pe dos, apoi clătite dinnou cu apă curată.” (“Moda nouă ilustrată” – 25 august 1907)
