Bob Curwood, un important actor american din perioada filmului mut, a fost de naţionalitate română. Pe numele adevărat Ioan Balaş, s-a născut - după cum singur mărturiseşte într-o scrisoare adresată în anul 1930 revistei “Realitatea Ilustrată” - în anul 1899 “într-un sătişor de lângă Braşov” (nu Buzău - aşa cum apare în majoritatea biografiilor). În perioada 1927 – 1930 a jucat pentru celebrele studiouri “Universal Pictures Corporation” într-un număr important de producţii hollywoodiene – majoritatea scurt metraje – dintre care amintesc: Ridin'Wild(1927), The Battling Buckaroo (1927), The Dangerous Double (1927), The Scrappin'Fool (1927), The Death's Head (1928), The Secret Outlaw (1928), A Romeo of the Range (1928), Ridin'Leather (1929), Playing False (1929), Cowboy Pluck(1929), Days of Daring (1929), The Ranch Foreman (1929). Despre actorul american de origine română am găsit două articole în presa interbelică, articole pe care le rezum pentru voi:
Related Articles
| Bob Curwood - un actor român la Hollywood |
“Am publicat, anul trecut, în revista noastră două articole în care relevam ascensiunea lui Bob Curwood şi originea lui de român neaoş. Zilele trecute, o scrisoare ventă din America, ne-a adus veşti de la compatriotul nostru. Printre altele, Bob Curwood, acest tânăr şi talentat artist, mărturiseşte dragostea cea mare pe care o poartă patriei sale. Într’adevăr, în America, Bob Curwood este cel mai popular şi mai apreciat “star" al filmelor sportive. Este idolul spectatorilor aşa cum era odinioara Rudolph Valentino pentru filmele de salon. Din punct de vedere artistic presa îl pune alături de Charlie Chaplin, socotindu-l ca un adevărat geniu al cinematografului. Pentru că Bob Curwood nu se limitează la a-şi interpreta numai rolurile. El îşi scrie scenariile şi le interpretează şi tot el şi le regisează, ceea ce n'au ajuns să facă până acum, decât Charlie Chaplin şi Eric von Stroheim.După ani îndelungaţi de lucru prin studiourile străine, unde a interpretat peste douăzecişicinci de filme, Bob Curwood a pus bazele propriei sale case de producţie, care contează actualmente printre cele mai renumite de la Hollywood. Faptul că l’am văzut atât de rar pe ecranele noastre se explică uşor. Nimeni n'a avut reprezentanţa filmelor sale pentru România.
| Bob Curwood în revista "Realitatea ilustrata" |
Ori, departe de a fi pe deplin satisfăcut de celebritatea de care se bucură în străinătate şi dornic de a fi cunoscut în ţara-i natală, Bob Curwood îmi scrie că s'a decis să realizeze o serie de filme cu subiecte româneşti, brodate pe fapte istorice sau pe legende nationale. Vor fi primele filme româneşti realizate în America şi valoarea lor va fi cu atât mai mare cu cât animatorul lor s'a pus de la început în slujba propagandei naţionale, cunoscând mai bine decât oricare altul, farmecul ţării noastre. Şi dacă statul vrea să dovedească interesul pe care-l poartă propagandei prin cinematograf, e momentul să înceteze cu subvenţiile acordate străinilor cari nu ne cunosc câtuşi de puţin ţara. Avem un element de valoare în lumea cinematografică, un om devotat patriei şi un cunoscător neîntrecut în materie, care e capabil să realizeze oricând producţii exploatabile în toată lumea. Nu ne trebuiesc filme numai pentru ţară, ci şi pentru străinătate, unde avem nevoie de propagandă eficace. Din acest punct de vedere numai Bob Curwood e omul către care ne putem îndrepta încrederea şi speranţele, cu toată siguranţa. Într’unul din numerele viitoare ale revistei noastre, vom publica în amănunt biografia compatriotului nostru de la Hollywood precum şi peripeţiile prin care a trecut în ascensiunea’i către celebritate şi bogăţie.” (Articolul “Veşti de la Bob Curwood” - semnat Joseph de Saxa – “Realitatea Ilustrată” din 17 iulie 1930)
Vă ofer şi transcrierea scrisorii adresate de Bob Curwood revistei “Realitatea ilustrată”: “Eu, Bob Curwood sunt român, mi-am schimbat numele ca să pot ajunge a fi cineva fără dificultăţile pe cari li se pun tuturor străinilor. Şi după 15 ani de muncă neobosită departe de ţara mea, am ajuns să fiu iubit şi apreciat de întreaga Americă. Numele meu adevărat e Ioan Balaş, născut într’un sătişor de lângă Braşov, şi-am plecat în lume cu dorul de a face ceva, şi-am făcut. Aş avea mare bucurie ştiind că fraţii mei din ţara mea mă ştiu şi nu mă privesc la fel ca pe ceilalţi străini. Bob Curwood “
| Scrisoarea adresată de Bob Curwood "Realităţii ilustrate" |
“Acum trei ani am publicat în paginele ziarului nostru despre succesele românului Ion Balaş pe ecranele americane unde e cunoscut sub pseudonimul de Robert-Bob Curwood. El şi-a împrumutat acest nume de la J. O. Curwood, romancierul american căruia i-a turnat în film mai multe romane. Bob, stăpân pe mesteşugul peliculei, bun regisor, şi în urma succesului repurtat în întreaga Americă, îşi face o producţie proprie în care îşi investeşte toată averea lui. El este primul care toarnă filmele vorbitoare sută la sută...
Şi pe când toate îi merg în plin şi-şi vede visul împlinindu-i-se, sperând a înfăptui lucruri şi mai mari, se întâmplă formidabilul dezastru financiar din 1931 din Statele Unite, care a dus la ruină mii de bogătaşi americani. Bob care avea peste două milioane de dolari angajate în întreprinderi cinematografice, având şi bani depuşi în bănci, a pierdut totul ramânând cu lucrări nesfârşite şi contracte neachitate. Bob văzându-se distrus, a trebuit s'o ia de la început. Luni de zile a rătăcit printre miile de şomeri cari mai înainte cu câteva zile fusesera miliardari şi astăzi n'aveau o bucată de pâine. Sute de mii de artişti umblau după angajamente. Se întâmplase o revoluţie în lumea filmului. Unele stele căzuseră şi se ridicaseră altele.
| Bob Curwood |
Bob cu durere în suflet, dar fără să se lase învins, plecă în Mexic, unde ca regisor a turnat câteva filme în Mexic şi Veracruz. A luat clişee îndrăzneţe pentru jurnalele sonore a mai multor case, şi după un an s'a reîntors la Hollywood cu un mic capital şi imediat a fost angajat de-o casă din San Francisco pentru turnarea câtorva filme de cowboy în Vest. Mai târziu, în 1933, Bob reuşeşte la un concurs în Hollywood şi e trimis de asociaţia marilor case de filme la expoziţia internatională din Chicago, ca reprezentant al industriei cinematografice. Reîntors la Hollywood, Bob e angajat de “Universal" ca regisor şi star. Şi iatăl pe Bob din nou refăcut, gata să înceapă lupta. Înzestrat cu o voinţă nestrămutată, o încredere oarbă în puterea şi munca lui, o adâncă pricepere în industria filmului pe care şi-a asumat-o după lungi stăruinţe, Bob e gata de-a face faţă neprevăzutului în orice împrejurare. Bob prin munca lui a ştiut să se impuna tuturor, fiind stimat şi apreciat. Odată chiar a şi spus: “Aş dori barem a mia parte să fiu iubit în România mea, cum sunt iubit aici, în statele Americanilor".
Filmele lui Bob sunt pline de peripeţii, înscenate fără trucaje, totul fiind făcut în plină natură. Bob e un călăreţ ne'ntrecut, jongleur în aruncarea lassoului, boxer neobosit, un glas frumos, vorbind la perfecţie engleza şi mexicana, fotogenic şi cu un râs sănătos, tânăr şi plin de speranţă. Bob e omul care trebue s'ajungă să'nfrângă soarta, oricât de vitregă ar fi ea şi să facă în viaţă lucruri mari. Cunoscător profund al industriei peliculei, Bob are planuri mari cu inovaţii îndrăzneţe. Noi ne putem mândri că un Român, fără nici-un ajutor, prin el, a ajuns să se impuna străinilor, să fie cotat şi apreciat. Vom reveni în curând cu noutăţi despre Bob Curwood, fiind păcat ca tocmai noi să-l dăm uitării, când o lume întreagă îl cunoaşte şi apreciază.” (Articolul “Românii pe ecranele străine” - semnat C.A. Russey – “Realitatea Ilustrată” din 13 februarie 1935)
Se pare însă că Bob Curwood nu a reuşit să redevină un star. Filmul sonor îşi cerea tributul. Accentul românesc cu care vorbea limba engleză nu a fost pe placul publicului. Bob Curwood a murit în anul 1980 în Mexic.
