De ce aliații americani au condamnat recunoașterea Ierusalimului ca fiind capitala Israelului?
Decizia lui Donald Trump de a recunoaște Ierusalimul capitala Israelului a fost criticată atât de oponenții Statelor Unite, cât și de aliații lor. Țările arabe și membrii Uniunii Europene condamnă acest pas al conducerii americane, menționând că aceasta poate provoca agravarea conflictului arabo-israelian. Cu toate acestea, experții consideră că este puțin probabil ca partenerii Washingtonului să refuze cooperarea cu Statele Unite.
Care sunt consecințele acțiunilor lui Trump și de ce aliații americani nu sprijină capul Casei Albe.
Consiliul de Securitate al ONU. se va întâlni astăzi, 8 decembrie, la New York, pentru a discuta despre recunoașterea de către președintele american Donald Trump că Ierusalim este capitala statului Israel. Printre inițiatorii întâlnirii de urgență, membrii permanenți ai Consiliului de Securitate sunt Marea Britanie și Franța.
Decizia liderului american a provocat o furtună de proteste nu numai în Orientul Mijlociu, ci și în întreaga lume. Reprezentanții țărilor din Israel, precum Indonezia, Australia, Bolivia sau China au condamnat acțiunile lui Trump.
Statutul juridic al Ierusalimului este una dintre cele mai dificile probleme ale conflictului arabo-israelian. Atât palestinienii, cât și israelienii consideră orașul capitala lor. În conformitate cu Rezoluția numărul 181 din 29 noiembrie 1947 a Consiliului de Securitate al ONU, care cere crearea unor state evreiești și arabe din regiune, Ierusalimul trebuia să fie sub control internațional. Cu toate acestea, după primul război arabo-israelian din 1948, partea de vest a orașului a fost ocupată de Israel, autoritățile principale fiind transferate acolo.
După războiul de șase zile din 1967, partea estică a Ierusalimului era, de asemenea, sub controlul Israelului. În 1980, statul evreu a adoptat o lege privind Ierusalimul, declarând că este "capitala unită și indivizibilă a Israelului".
Consiliul de Securitate al ONU a adoptat în același timp rezoluția numărul 478, care a cerut statelor care au avut misiuni diplomatice la Ierusalim să le aducă la Tel Aviv, ceea ce s-a făcut. Doar două state: El Salvador și Costa Rica - din 1982 până în 2006, și-au întors temporar ambasadele la Ierusalim.
Partea estică a orașului, unde O.NU intenționează să găzduiască capitala unui stat palestinian, este considerată teritoriu ocupat de Israel. Prin declarația s-a din 6 decembrie 2017, Trump a deschis posibilitatea mutării ambasadei americane la Ierusalim, deși, din motive tehnice, a extins timp de șase luni un moratoriu asupra transferului ambasadei.
Ca răspuns la decizia lui Trump, mișcarea islamistă Hamas din Palestina a anunțat începerea unei noi intifadii, subliniind că liderul american a deschis porțile iadului. Israelul se pregătește pentru proteste la scară largă și atacuri teroriste. În Ierusalim, palestinienii au făcut deja revolte la poarta Shechem din Orașul Vechi și în tabăra de refugiați Shuafat din nordul Ierusalimului. Există proteste în Cisiordania de Hebron și Betleem.
Așa cum se menționează în declarația Departamentului de Informații și Presă al Ministerului de Externe al Rusiei în legătură cu recunoașterea de către Ierusalim a SUA ca fiind capitala Israelului, Moscova face acest pas al lui Trump "cu îngrijorare serioasă".
Aliații din Orientul Mijlociu din Statele Unite au condamnat în unanimitate acțiunile liderului american. Arabia Saudită numit recunoașterea capitalei israeliene a Ierusalimului 'nefondată și iresponsabilă', Qatar - „o lume condamnată la moarte“, Kuweit - 'acțiune unilaterală contrar rezoluțiilor ONU', Bahrain - 'amenință procesul de pace din Orientul Mijlociu', Egipt - 'pașii care sunt contrar acorduri internaționale, Emiratele Arabe Unite - 'prejudecată împotriva drepturilor istorice și permanente ale poporului palestinian din Ierusalim', Iordania - un partener cheie al Statelor Unite în operațiunea din Siria - 'o violare a legitimității internaționale'.
Faptul că monarhul iordanian este un administrator al altarelor musulmane pe Muntele Templului din Ierusalim, și țara sa, în cazul în care există mai mulți refugiați din Palestina - un participant important în procesul de pace. Prin urmare, statutul de Ierusalim îl privește cel mai direct.
Deși marți Trump a discutat decizia sa cu Regele Abdullah al II-lea al, regele Arabiei Saudite Salman și președintele egiptean Abdel-Fattah al-Sisi, expertul subliniază faptul că președintele SUA și-a pus partenerii înainte de fapt, nici o consultare prealabilă nu a fost făcută, iar toate obiecțiile lor nu au fost luate în considerare.
Decizia lui Trump consolidează, de asemenea, pozițiile forțelor radicale care sunt legate negativ de pacea cu Israelul și cel mai adesea acționează ca aliați ai aceluiași Iran.
Decizia actuală a SUA nu va schimba orientarea strategică a aliaților arabi, în special Riyadh, Washington, dar Statele Unite ale Americii colectează nemulțumire“, în legătură cu acțiunile unilaterale, dar SUA nu se bazează pe consultări serioase cu aliații lor din Orientul Mijlociu.
Președintele turc Recep Erdogan, în timpul unei întâlniri cu regele Abdullah al II-lea al Iordaniei a subliniat că decizia lui Trump 'va provoca resentimente lumii islamice'. Anterior, liderul turc a amenințat că va întrerupe relațiile diplomatice cu Israelul, dacă Trump va decide transferul ambasadei la Ierusalim.
Decizia SUA face ca relațiile turco-americane să facă parte dintr-o nouă criză profundă. Se crede că nu va mai exista nicio prietenie între Donald Trump și Recep Erdogan.
