Sa vorbim despre unitate in diversitate

Care iti sint limitele intr-o tara straina? Ai putea sa visezi cu adevarat? Sa pledezi pentru democratie si apoi sa dai forma dorintelor si idealurilor tale? Cit de mult inseamna in contextul european actual un fond comun de valori? Sint citeva dintre intrebarile la care au incercat sa raspunda prof. univ. dr. Raymond Renard (Universitatea din Mons, Belgia), prof. univ. dr. Anne-Marie Houdebine (Universitatea din Paris) si prof. univ. dr. Michael Metzeltin (Universitatea din Viena) prezenti intr-un cadru international la „Zilele Francofoniei”. Cea de-a doua editie a evenimentului organizat la Iasi a adus in discutie nu numai crimpeie de istorie – trecutul comun al tarilor cu substrat latin – ci si elemente de diversitate, garanti ai democratiei. „Daca pina in momentul acesta Uniunea Europeana rezolva mai mult probleme ce tineau strict de viata economica a statelor membre, iata ca acum in atentie stau viata culturala si identitatea lor lingvistica”, a precizat Raymond Renard. La rindul ei, si intr-un stil neconventional, Anne-Marie Houdebine si-a construit discursul pe principiul alteritatii, convinsa de faptul ca e imposibil sa uniformizezi zecile si sutele de culturi, de limbaje, ele fiind distincte tocmai prin modul in care s-au cristalizat de-a lungul timpului. Iar concluzia a fost mai mult decit sugestiva: „Doar nu sintem copaci, sintem fiinte cu ratiune!”

„Nu Scriem Pentru Noi insine”

„Zilele Francofoniei” au continuat cu o serie de conferinte organizate atit la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, cit si la Centrul Cultural Francez. Derulate intr-un decor oficial, dezbaterile au readus in actualitate conditia scriitorilor imigranti ce prefera sa isi renege trecutul si sa devina cetateni ai tarii de adoptie, cu referire in acest caz la Emil Cioran. Invitatii au ajuns la un consens in privinta literaturii canadiene, mult prea putin promovata, dar impreuna au lasat in penumbra situatia din Republica , unde studierea limbii ruse are inca prioritate.

Tot cu prilejul intilnirilor de la Iasi, scriitorul si jurnalistul belgian Jacques De Decker a prezentat publicului cinci volume de literatura traduse in limba romana, intre care si „A citi si a scrie: cap si pajura”. Privita in ansamblul ei, lansarea de carte a fost un prilej pentru De Decker de a expune o viziune cu totul originala asupra modului in care ar trebui sa se desfasoare o creatie artistica. „Trebuie sa fii critic atunci cind incerci sa fii inventiv si invers sa fii creator atunci cind vrei sa faci radiografia operei tale”. Iar rationamentul are in spate convingerea ca intr-adevar „On n’écrit pas pour soi” („Nu scriem pentru noi insine”).

Sunetele

Daca prima parte a evenimentului a avut ca tema de discutie identitatea culturala a tarilor din spatiul francofon, in cele din urma s-a auzit doar muzica. Artisti romani de la Asociatia culturala „Tristan Tzara”, de la Universitatea de Arte „George Enescu” si studenti Erasmus au impartit aceeasi scena la Centrul Cultural Francez. Recitalul celor dintii ar putea fi descris ca fiind o suma de acorduri „ce par improvizate, dar care in definitiv au o structura studiata”, dupa cum incerca conf. univ. dr. Laura Vasiliu sa-si convinga spectatorii.

Mai apoi, la sfirsitul concertului de muzica simfonica, dadaista, la finalul balului de la Primarie de simbata seara, cel care a pus punct evenimentului, am ramas cu o alta amintire frumoasa. Si anume, cu imaginea studentilor straini care au reusit, in doar citeva minute de spectacol, sa-si uimeasca publicul, imprumutindu-le cite ceva din spiritul francez prin cintece, ca la un foc de tabara.