Un studiu realizat de o echipa a Universitatii din Montreal a constatat ca un consum mare de grasimi saturate poate avea un efect semnificativ asupra functiilor creierului, deteriorand circuitele neuronale care guverneaza motivatia. Din anul 1930 si pana acum, IQ-ul la nivel global a crescut in mare parte datorita conditiilor mai bune de trai, nutritiei mai bune si educatiei. insa oamenii de stiinta sunt ingrijorati avand in vedere ca in ultimul deceniu scorurile IQ sunt in declin, inteligenta noastra colectiva scazand cu un punct in ultimii 50 de ani. Pe langa a invata lucruri noi, oamenii trebuie sa-si protejeze creierul si sa evite pe cat posibil anumite obiceiuri, enumerate de publicatia „The Telegraph“.
Consumi multe grasimi saturate
Cantitatile mari de grasimi saturate (bacon, paine prajita cu unt, oua prajite) impiedica dopamina sa-si faca treaba, aceasta fiind un neurotransmitator vital, responsabil pentru motivatia individului. Studiile facute pe sobolani, dar si pe alte animale arata ca dietele bogate in grasimi afecteaza flexibilitatea cognitiva, incetinesc timpii de reactie, deterioreaza memoria si provoaca sentimente asociate depresiei. Cercetarea Universitatii din Montreal constata ca o alimentatie bogata in grasimi poate provoca „deficiente in functionarea circuitelor creierului care joaca un rol important in tulburarile de dispozitie, dependenta de droguri si mancatul excesiv.“
Faci mai multe lucruri in acelasi timp
Earl Miller, un expert in atentia distributiva si neurolog la Institutul Tehnologic din Massachusetts, explica: „Creierul nu este programat pentru a face mai multe activitati in acelasi timp. Cand oamenii cred ca sunt multitasking, de fapt doar trec de la o sarcina la alta foarte rapid si de fiecare data cand fac asta exista un cost cognitiv.“ Mai exact, consumam „combustibilul“ creierului – glucoza – mult mai repede, ceea ce inseamna ca ne epuizam mintea mult mai rapid. „Multitaskingul previne gandirea profunda, creativa, iar rezultatul este ca gandurile sunt mai putin noi si mai superficiale“, a adaugat Miller. Daca ai o sarcina de indeplinit si te opresti pentru a-ti verifica e-mailul iti reduci IQ-ul cu 10 puncte. Multitaskingul, spune Miller, este si motivul pentru care vorbitul la telefon in timp ce ne aflam la volan este atat de periculos: capacitatea noastra cognitiva limitata de a fi multitasking inseamna ca nu ne putem niciodata concentra pe deplin asupra unei singure sarcini. in momentul in care jonglezi cu mai multe lucruri creierul este inundat cu cortizol (hormonul stresului) si adrenalina (hormonul „lupta sau fugi“), ceea ce impiedica o gandire clara.
Pierzi mult timp pe Internet
Avand informatii nelimitate disponibile non-stop doar prin apasarea unui buton este, in acelasi timp, o binecuvantare, dar si un blestem neurologic. Oportunitatea de a cauta pe Google adrese, numere de telefon, retete, nume, adrese, evenimente inseamna ca nu ne mai bazam atat de mult pe memorie. Hipocampul creierului se ocupa de noile amintiri. Chiar daca nu il afecteaza direct, navigarea constanta pe Google ne afecteaza tehnica folosita pentru a stoca amintirile in interiorul acestuia. De exemplu, cercetatorii de la Universitatea din Columbia au aratat ca acum ne amintim mai degraba unde am salvat anumite informatii decat informatiile propriu-zise.
Consumul excesiv de fructoza
Un studiu pe sobolani al Universitatii din Columbia, realizat in 2012, a demonstrat ca prea multa fructoza – zaharul gasit in fructe, miere si legume – incetineste eficienta creierului afectand capacitatea insulinei de a ajuta celulele creierului sa transforme zaharul in energia necesara gandirii. Dar consumul de acizi grasi Omega-3 (ulei de seminte de in, macrou si pastrav) contracareaza aceasta problema luptand impotriva deteriorarii sinapselor, caile chimice din creier. Nutritionistul Sarah Brewer avertizeaza cu privire la pagubele facute de dulciuri asupra materiei cenusii: „Celulele creierului au nevoie de glucoza pentru a functiona, dar prea multa intr-un timp foarte scurt va provoca o supradoza de zahar care va va face sa va simtiti extrem de agitat.“
Petreceti ore in sir in fata televizorului
in cadrul unui studiu semnat de psihologul austriac Markus Appel li s-a aratat unui numar de 81 de persoane un fake reality show, iar la sfarsit li s-a dat un test de cunostinte generale. Cei care au vazut emisiunea s-au descurcat mult mai prost decat cei care nu o vizionasera. Appel a ajuns la concluzia ca ceea ce vedem si ascultam ne influenteaza comportamentul si chiar ne afecteaza performantele cognitive. Pe scurt, esti ceea ce privesti. „Lucrurile la care te-ai gandit recent sau pe care le-ai vazut recent sunt mult mai vii in memoria oamenilor, motiv pentru care creierul este predispus in acele directii“, a mai declarat un alt psiholog, Joanne Cantor.
Consumi multe grasimi saturate
Cantitatile mari de grasimi saturate (bacon, paine prajita cu unt, oua prajite) impiedica dopamina sa-si faca treaba, aceasta fiind un neurotransmitator vital, responsabil pentru motivatia individului. Studiile facute pe sobolani, dar si pe alte animale arata ca dietele bogate in grasimi afecteaza flexibilitatea cognitiva, incetinesc timpii de reactie, deterioreaza memoria si provoaca sentimente asociate depresiei. Cercetarea Universitatii din Montreal constata ca o alimentatie bogata in grasimi poate provoca „deficiente in functionarea circuitelor creierului care joaca un rol important in tulburarile de dispozitie, dependenta de droguri si mancatul excesiv.“
Faci mai multe lucruri in acelasi timp
Earl Miller, un expert in atentia distributiva si neurolog la Institutul Tehnologic din Massachusetts, explica: „Creierul nu este programat pentru a face mai multe activitati in acelasi timp. Cand oamenii cred ca sunt multitasking, de fapt doar trec de la o sarcina la alta foarte rapid si de fiecare data cand fac asta exista un cost cognitiv.“ Mai exact, consumam „combustibilul“ creierului – glucoza – mult mai repede, ceea ce inseamna ca ne epuizam mintea mult mai rapid. „Multitaskingul previne gandirea profunda, creativa, iar rezultatul este ca gandurile sunt mai putin noi si mai superficiale“, a adaugat Miller. Daca ai o sarcina de indeplinit si te opresti pentru a-ti verifica e-mailul iti reduci IQ-ul cu 10 puncte. Multitaskingul, spune Miller, este si motivul pentru care vorbitul la telefon in timp ce ne aflam la volan este atat de periculos: capacitatea noastra cognitiva limitata de a fi multitasking inseamna ca nu ne putem niciodata concentra pe deplin asupra unei singure sarcini. in momentul in care jonglezi cu mai multe lucruri creierul este inundat cu cortizol (hormonul stresului) si adrenalina (hormonul „lupta sau fugi“), ceea ce impiedica o gandire clara.
Pierzi mult timp pe Internet
Avand informatii nelimitate disponibile non-stop doar prin apasarea unui buton este, in acelasi timp, o binecuvantare, dar si un blestem neurologic. Oportunitatea de a cauta pe Google adrese, numere de telefon, retete, nume, adrese, evenimente inseamna ca nu ne mai bazam atat de mult pe memorie. Hipocampul creierului se ocupa de noile amintiri. Chiar daca nu il afecteaza direct, navigarea constanta pe Google ne afecteaza tehnica folosita pentru a stoca amintirile in interiorul acestuia. De exemplu, cercetatorii de la Universitatea din Columbia au aratat ca acum ne amintim mai degraba unde am salvat anumite informatii decat informatiile propriu-zise.
Consumul excesiv de fructoza
Un studiu pe sobolani al Universitatii din Columbia, realizat in 2012, a demonstrat ca prea multa fructoza – zaharul gasit in fructe, miere si legume – incetineste eficienta creierului afectand capacitatea insulinei de a ajuta celulele creierului sa transforme zaharul in energia necesara gandirii. Dar consumul de acizi grasi Omega-3 (ulei de seminte de in, macrou si pastrav) contracareaza aceasta problema luptand impotriva deteriorarii sinapselor, caile chimice din creier. Nutritionistul Sarah Brewer avertizeaza cu privire la pagubele facute de dulciuri asupra materiei cenusii: „Celulele creierului au nevoie de glucoza pentru a functiona, dar prea multa intr-un timp foarte scurt va provoca o supradoza de zahar care va va face sa va simtiti extrem de agitat.“
Petreceti ore in sir in fata televizorului
in cadrul unui studiu semnat de psihologul austriac Markus Appel li s-a aratat unui numar de 81 de persoane un fake reality show, iar la sfarsit li s-a dat un test de cunostinte generale. Cei care au vazut emisiunea s-au descurcat mult mai prost decat cei care nu o vizionasera. Appel a ajuns la concluzia ca ceea ce vedem si ascultam ne influenteaza comportamentul si chiar ne afecteaza performantele cognitive. Pe scurt, esti ceea ce privesti. „Lucrurile la care te-ai gandit recent sau pe care le-ai vazut recent sunt mult mai vii in memoria oamenilor, motiv pentru care creierul este predispus in acele directii“, a mai declarat un alt psiholog, Joanne Cantor.
