1) Strângerea de mână a lui Trump  va fi una foarte viguroasă și violentă. A se vedea cazurile Trudeau și Macron. Înainte de a pleca spre Washington D.C., Klaus Iohannis va trebui să-și exerseze strângerea de mână cu ajutorul SPP-ului și să facă exerciții pentru întărirea încheieturii mâinii drepte.

2) Trump ar putea să îi înmâneze lui Iohannis o notă de plată privind costurile apărării României, înainte ca președintele român să spună că anul acesta alocăm 2% din PIB pentru apărare (vezi vizita Angelei Merkel, deși lucrul acesta a fost infirmat de Casa Albă). Posibil ca Trump să ceară „chirie” pentru baza de la Deveselu.  (vezi declarația privind desfășurarea sistemului THAAD în Coreea de Sud).

3) Trump se va plânge că Germania face concurență neloaială SUA pe piața globală sau că exportă prea multe mașini pe piața americană. Faptul că Iohannis este etnic german va spori probabil iritarea lui Trump. Va fi dificil pentru Donald Trump să înțeleagă ce caută un german în fruntea unui popor latin – este de notorietate că președintele american nu prea citește. E posibil ca Trump să înceapă să creadă că există o conspirație germană împotriva sa dat fiind numărul mare de lideri europeni de origine sau cu nume germane: Merkel, Jünker sau Iohannis.

4) Trump ar putea cere României să încheie un acord de liber schimb cu SUA – ceea ce e imposibil având în vedere că suntem membri ai pieței unice. Orice acord de liber schimb trebuie negociat de UE. În contrapartidă oferta românească pentru sporirea investițiilor americane în România s-ar putea să fie respinsă. Ar putea exista un interes crescut din partea companiilor petroliere americane pentru România.

5) Trump ar putea cere României să participe cu trupe la combaterea Daesh – posibil să acceptăm.

6) Temerile României privind agresiunea și revizionismul rusesc în zona Mării Negre s-ar putea să nu fie bine primite de noua administrație de la Washington.  Politica SUA în privința Rusiei rămâne ambiguă, în ciuda sporirii bugetului dedicat apărării flancului estic. Pe de o parte actuala administrație de la  Washington continuă linia de contrabalansare începută de Administrația Obama, pe de altă parte caută să ajungă la o înțelegere cu Moscova, după cum indică o serie de eforturi diplomatice recente,  care s-au desfășurat mai mult sau mai puțin în spatele ușilor închise – dar ar căror scop final nu este clar. O eventuală înțelegere ruso-americană ar putea avea consecințe negative atât pentru securitatea europeană cât și pentru cea americană. Deși scandalul implicării Rusiei în procesul electoral american în 2016 face un acord între Washington și Moscova improbabil pe termen scurt și mediu, acest lucru nu trebuie exclus pe termen lung. Sistemul anti-balistic desfășurat în România va fi una din monezile de schimb a unei asemenea înțelegeri.

7) Trump va folosi vizita lui Iohannis pentru a arăta că nu toate țările europene îl critică sau sunt împotriva sa. Are nevoie de acest lucru având în vedere eșecul înregistrat de primul său tur extern. E foarte probabil ca Trump să folosească afinitățile pro-americane ale liderilor flancului estic pentru a încerca să scindeze și să fragmenteze UE, mai ales că o parte dintre aceștia sunt eurosceptici declarați. În contextul eșecului summitului NATO de la Bruxelles, unde Trump i-a umilit pe aliații europeni, și a retragerii din Acordul climatic de la Paris, sprijinit de UE, vizita lui Klaus Iohannis pică foarte prost.

8) Trump este narcisist – are nevoie ca succesul, superioritatea și autoritatea să-i fie recunoscut prin gesturi politice și simbolice la scenă deschisă, oricât de insignifiante ar fi acestea. Klaus Iohannis trebuie să fie pregătit să satisfacă orgoliul ocupantului Casei Albe. De exemplu să-i dea o decorație lui Donald Trump, după exemplul Arabiei Saudite. Sau poate să anunțe o achiziție în domeniul apărării (a doua escadrilă de F-16 sau un sistem antiaerian cu rază lungă de acțiune).

9) Se pare că Donald Trump suferă de un deficit de atenție, așa că nu se poate concentra foarte mult asupra unei probleme sau conversații.  Va trebui deci ca președintele român să găsească o metodă prin care să-i suscite interesul președintelui american atât cât e nevoie pentru a-și prezenta punctul de vedere și a ajunge la un consens.

10) Musai ca în timpul vizitei Trump să reafirme angajamentul SUA pentru securitatea României prin intermediul Art. 5  al Tratatului de la Washington. Liderul de la Casa Albă a refuzat în timpul discursului său de la Bruxelles să reafirme angajamentul american pentru securitatea Europei. Este primul președinte american, din 1947 încoace, care face acest lucru.

11) Sprijinul american pentru combaterea corupției și statul de drept s-ar putea diminua în timpul Administrației Trump, deși lucrul acesta s-ar să nu fie evident în timpul vizitei președintelui român.  Deja în România, în rândul elitei politice, există așteptări ca actuala administrație americană să pună reforma în justiție în plan secundar. Trei factori determină această schimbare de curs în politica externă americană. În primul rând conceptul „America First” – care înseamnă abdicarea de la imperativul moral al politicii externe americane, în al doilea rând reducerea bugetului Departamentului de Stat american pe 2018, mai ales în cazul programelor de asistență; și în al treilea rând deoarece Administrația Trump este venală și susceptibilă la corupție.

12) România va avea de suferit dacă bugetul pe 2018 propus de Administrația Trump va elimina programele de Foreign Military Financing (FMF) și le va transforma în împrumuturi. România va trebui să plătească mai mult pentru anumite echipamente americane, asistența militară americană se va diminua, iar numărul exercițiilor militare comune s-ar putea să scadă.

George VIŞAN

O variantă a acestui articol a fost publicată în Revista 22