Anul 2017 a fost! E de domeniul trecutului!
A fost un an al plecărilor. A plecat dintre noi cea mai draga fiinta, mama mea. Nu reusesc sa imi revin cu toate ca au trecut deja 7 luni. Nu pot accepta aceasta plecare a ei. A lasat un gol imens in familie. Nu stiu cum sa trec peste.A fost un an greu, cu multe evenimente.
Am avut si ceva ce m-a bucurat, starea civila a lui Catalina. Ii doresc sa aiba parte de fericire alaturi de cel ales si sa ajunga sa sarbatoreasca nunta de aur, cum a sarbatorit si mama si tata acu 8 ani.
Am ales să adun lângă mine oameni cu aceleaşi nevoi ca mine, să studiez, să citesc, să despic firul în miliardimi şi apoi din ce am descoperit ... să dau mai departe, să provoc la mai mult, mai adânc, mai cu sens şi conţinut.
Anul 2018 e un an altfel, imi propun sa fie altfel. O sa incep un nou proiect aici pe blog. Sper sa placa lumii. Despre acest proiect o sa vorbesc intr-o alta postare. Mi-am propus să trec iar prin Psalmi si rugaciuni ... în stilul meu, uneori cuvânt după cuvânt.
„Vreau să refuz sfatul celor răi!
Vreau să nu stau în calea celor ce intenţionat sau cu plăcere vor să păcătuiască!
Vreau să nu stau pe scaunul /în apropierea celor ce îşi găsesc plăcerea în a batjocori, a-şi bate joc de alţii, a lua peste picior pe oricine, a face mişto oricând de ceilalţi!
Vreau să cresc în cunoaşterea
Cuvântului, în El!”
Vreau să nu stau pe scaunul /în apropierea celor ce îşi găsesc plăcerea în a batjocori, a-şi bate joc de alţii, a lua peste picior pe oricine, a face mişto oricând de ceilalţi!
Vreau să cresc în cunoaşterea
Cuvântului, în El!”
