Get Even More Visitors To Your Blog, Upgrade To A Business Listing >>

Havana

Caldura tropicala era inabusitoare chiar si in camasa subtire de in. Auzeam valurile oceanului ce se loveau de tarm, in timp ce priveam indragostit la superba faptura din fata mea.
Ana dansa suav prin camera, ghidata de muzica ce se auzea pe fereastra larg deschisa. Probabil era o chitara foarte veche, dar se auzea incantator.
Rochita scurta, provocatoare, lasa sa se vada trupul ei voluptos cum se induia in ritmul muzicii. Zambea fericita, stiind ca o privesc flamand.
Partea narcisista din ea savura fara falsa iocrizie astfel de momente. Se hranea cu dorinta din privirile mele, cu stralucirea barbatilor ce o priveau.
Pielea ei creola, mangaiata de soarele arzator, parul lung inchis la culoare, dat peste umar intr-un mod rebel, rochita ce-i lasa sa se vada picioarele superbe, cu un decolteu generos pentru sanii ei superbi, toate astea faceau din micuta Ana o apraritie rapitoare.
Politisti cubanezi, imbracati saracacios, cu echipamente din anii 80, sprijiniti de niste masini Lada vechi, o priveau cu o nedisimulata atractie.

M-am ridicat apropiindu-ma de ea, saruntadu-o usor pe umar. Era cu spatele la Mine si privea pe fereastra deschisa spre strada.
-Lingusitorule, de ce nu ai venit sa dansezi cu mine?
-Vremea este fierbinte, tu esti fierbinde, totul in jurul meu arde, trebuie sa ma racoresc cumva.
-Si ce propui, zanule?
-Am vazut un local la cateva strazi de aici, ce spune rautatea mea draga, te fac o plimbare? Ne plimbam pe malul oceanului, dansam putin, poate bem putin rom cubanez.
-Deci vrei sa ma imbeti, sa proviti de mine? profitorule! se amuza ea.
-Credeam ca esti deja a mea, cum sa profit de tine?
Se intoarse spre mine, sarutandu-ma usor pe buze.
-Zanule, eu nu voi fi niciodata a nimanui. Ai uitat? Eu sunt a mea si atat. Asa cum nici tu nu esti al meu, esti doar omul pe care-l iubesc mai mult decat orice.
Am sarutat-o fara puterea de a o contrazice.

Soarele saruta oceanul, iar culoarea nascuta din aceasta iubire iti spala sufletul ca o ploaie de vara. Mergeam tinandu-ne de mana pe promenada acestui oras cu aerul lui vechi, cladiri prafuite si oameni parca dintr-o alta epoca.
Oceanul agitat facea ca din cand in cand un val rebel sa sparga digul si sa ne ude din cap pana in picioare. Ana topaia ca un copil fericit, fascinata de toata aceasta priveliste.
Am simtit cum ma strange puternic de mana, semn ca sufletul ei gangurea de fericire.
Pe langa noi a trecut in viteza o masina din anii 70. Defapt tot orasul parea rupt dintr-o alta lume. Desi cu o arhitectura frumoasa, multe case erau vizibil degradate, oamenii imbracati extrem de saracacios, dar calzi si primitori.
Pentru doi oameni ca noi, care iubeau simplitatea si nu aveau nevoie de lux pentru a se simti fericiti, era suficent tot ceea ce-am gasit in acest loc fascinant.

Aveam un acces de tuse, iar Ana radea zgomotos, lasand ca o lacrima sa se prelinga din ochii ei frumosi. Am renuntat la fumat in urma cu 15 ani, iar trabucul acesta havanez mi-a taiat respiratia cu totul. Am vrut sa ma prostesc putin, l-am cumparat dimineata, Iar Acum totul se transformase intr-un moment in care tacanita mea se distra copios.
Am ras paharul de mojito, incercand sa domolesc tusea.
-Hai zanule sa dansam, o sa-ti faca bine.
Nu a asteptat raspunsul meu ca m-a luat de mana ridicandu-ma de la masa.
Gradina restaurantului, foarte aproape de ocean, avea un parfum special.
Briza, muzica buna, oamenii calzi, totul crea o atmosfera euforica de parca te-ai fi aflat sub efectul unui drog afrodiziac.
Ma simteam atat de bine, atat de sedus de micuta mea printesa, de parca astazi as fi cunoscut-o prima data.
Se unduia in jurul meu, iar eu incercam cu greu sa-mi numar pasii, dansand o salsa, varianta cubaneza, care-mi punea la incercare serios calitatile de dansator.
Ana se descurca admirabil. Poate de la cocktail-ul pe care-l bause mai devreme, poate de la toata aceasta atmosfera diferita de sobrietatea altor locuri. Se invartea razand fericita, nepasatoare ca jumatate de terasa o privea hulpav.
Parul desfacut, inca umed de la valurile de pe promenada, mangaia briza fantastica a oceanului.

Urmam dara de rom de pe trupul ei sarutandu-o cu patima. Eram ametit. Ametit bine.
Petrecerea din terasa s-a lungit mult in noapte, amandoi am incercat cam tot ce se putea incerca din meniu ca si cocktail-uri, iar acum amandoi eram incantator de ametiti.
Pielea ei inchisa la culoare, pe cearceaful alb, in lumina lunii, parea o capodopera a unui pictor renascentist.
Buzele mele sorbeau infometate dara de lichid ce se prelingea pierduta intre sanii ei. Am muscat-o usor de sfarcul drept smulgandu-i un icnet scurt de placere.
Cumva se smulse de sub mine, trecand deasupra. O amuza teribil isprava ei. Se apleca si ma musca pana la sange de gat.
– Gata te-am insemnat, nu te mai ia nimeni, esti sclavul meu pe veci. Imi sopti amuzata la ureche.
Ii priveam ochii fermecatori, ireali de frumosi si ma simteam cel mai norocos om de pe pamant.
Mirosea a rom, a noi, a trecut si viitor.
Undeva, pe fereastra deschisa, in strada, inca se auzea sunetul de chitara.
Havana isi traia inca o poveste de dragoste.



This post first appeared on Ratacit Printre Litere, please read the originial post: here

Subscribe to Ratacit Printre Litere

Get updates delivered right to your inbox!

Thank you for your subscription

×