Motto:
Nu prea știu de ce-ți scriu. Simt că am mare nevoie de o prietenie căreia să-i încredințez nimicurile ce mi se întâmplă. Poate că-mi scriu chiar mie – Antoine de Saint Exupery

Natura umana ne face mai degraba imperfecti. Ironic, avand in vedere ca desi suntem construiti in cea mai mare parte din slabiciuni si defecte suntem atrasi de cei din jurul nostru pentru calitatile lor. Si atunci, de cele mai multe ori, sfarsim lamentabil, pentru ca imaginea pe care ne-am facut-o despre acea persoana este una creata pe o iluzie.

Uneori, avem sansa de a intalni un om caruia ajungem sa-i spunem Prieten. Aproape ca este un miracol sa intalnesti un asemenea om, dar unii avem aceasta sansa. Multi cred ca prietenul este reflexia noastra in oglinda, dar nu este asa. El are propria lui identitate, propriile principii si mod de a vedea viata, ceea ce-l face diferit de ceilalti este capacitatea noastra de a ne regasi in mangaierea lui.

Prietenia, nu este doar o Relatie intre doi oameni, prietenia este un alint cu Tine insuti. Atunci cand ii vorbesti unui prieten, defapt iti vorbesti tie, asteptand raspunsuri, altele decat ti le-ai dat tu. Pentru ca un prieten adevarat este cel care va tine cont in primul rand de cele 70 % procente imperfecte din tine si nu de masca pe care o afisezi.

Sunt multi care confunda amicitia cu prietenia. Viata ne face sa intram in contact zi de zi cu oameni noi sau cu oameni care cu voia sau fara voia noastra devin parte din viata noastra. Colegi de munca, vecini, uneori chiar rude. Nevoia de socializare este unul din elementele instictului uman.
Si atunci ajungem sa ne intrepatrundem gandurile, vorbele, viata cu astfel de oameni. Dar ei vad intotdeauna doar un avatar. Vad o parte din noi pe care noi dorim sa o vada. Niste masti. Atat.

Asta deosebeste un prieten de un amic. Un prieten stie deja ca tu nu esti perfect. El stie deja ca ai multe defecte, dar rezoneaza cu ele. El stie cum arati gol si nu-l deranjeaza. El nu are nevoie sa fie coleg sau vecin cu tine pentru a fi acolo cand ai nevoie de el, pentru ca pentru amandoi aceasta relatie este una fundamentala.

Aud des ca nu poate exista o relatie de prietenie intre un barbat si o femeie. Pentru ca intotdeauna va exista o tensiune erotica. Sunt perfect de acord cu asta. Dar cred ca intre un barbat si o femeie poate exista o relatie ce poate avea la baza o prietenie fara sa se sfarseasca cu o poveste de dragoste.
O tensiune erotica va exista intotdeauna, dar daca reusesc sa treaca peste asta vor gasi unul in celalalt un refugiu adevarat.

Ana, este pentru mine cel mai bun prieten pe care l-am avut vreodata. Este unicul om in fata caruia am aruncat tot ce aveam pe mine asteptand sa-mi vad defectele asa cum as privi in oglinda. Iar in momentul in care acest lucru a devenit reciproc sufletele noastre au legat o prietenie pe care doar ele vor putea sa o mai dezlege. De-a lungul timpului, Ana a fost cel mai inversunat critic al meu. Asa cum ar trebui sa fie orice prieten bun care priveste spre tine ca un intreg nu doar spre partea frumoasa si stralucitoare.

Am scris aceste randuri pentru ca azi toate retele de socializarea au vuit cu “ziua prieteniei”. Superb, doar ca ziua prieteniei este undeva in vara, dar nu o sa ne legam noi de o zi. Ideea este ca prietenia este mult mai mult decat am crede la prima vedere. Azi am scris aproape o ora un mesaj unui prieten. Lui T. Am scris cu o placere si o foame nebuna de-ai vorbi.
Prietenia este o stare nu o relatie.

Nicolae Steinhardt spunea ca :
– prieten se numeşte omul care te ajută fără ca verbul să fie urmat de un complement circumstanţial de timp sau de loc sau de mod.