Get Even More Visitors To Your Blog, Upgrade To A Business Listing >>

Pot Avea INCREDERE in Vechiul Testament?

Pot Avea INCREDERE In Vechiul Testament?
Pr. Lucian Cristescu

    Hitiții. În prima carte a Bilbiei, Geneza și se menționează „țara hetiților” (Geneza 15:20) și pe un anume Efron „hetitul”, (Geneza 23:10) cu care Avraam a făcut o tranzacție. Până în 1915, doctorii „înaltei critici” au uzat de acest nume ca dovadă a caracterului fictiv al cărții, întrucât acest nume nu se regăsește în documentele arheologice. Abia în 1915, lingvistul ceh Bredřich Hrozny descifrează scrierile necunoscute dintr-un sit bogat, datând din sec. 16 î.Hr. și descoperit prin 1906. Așa a aflat arheologia, cu o întârziere de 3.000 ani, de existența Imperiului Hitit despre care nu exista nicio referire istorică, afară de Biblie.
    Detalii despre Scrisorile de la Tel-el-Amarna. În 1887, o țărancă egipteană din apropierea localității Al-Minyia săpa în straturile de gunoi vechi de la Tel el Amarna, pe malul Nilului, când a dat peste un depozit de 379 tăblițe cuneiforme. Săpăturile arheologice ulterioare au scos la iveală orașul excentricul faraon Akenathon (1353 – 1336), cu necropola adiacentă. Arhiva, printre altele, conținea corespondența diplomatică între regișorii Canaanului și faraonul cel dezinteresat, în care aceștia apelau cu disperare la protecția egipteană împotriva invaziei lui Habiru care cucerea cetățile una câte una.
    Tăblița EA 68: „De la Rib-Hadda, mai marele Gebal-ului către faraon: Războiul împotriva mea este foarte sever. Nu uita de Sumur, altfel toate vor fi luate de Habiru...”     Tăblița EA 299: „De la Yapahy, mai marele Ghezerului, către Faraon: O, dumnezeul meu, soarele meu, soarele de pe cer: Habiru este mai tare ca noi. Trimite ajutor și salvează-mă de Habiru. Altfel Habiru ne distruge!”     Tăblița EA 288 „De la Abdi-Heba, mai marele Urusalimului către Faraon: Habiru a luat toate cetățile. Nici una n-a mai rămas. Habiru a tăiat pe Zimredda din Lachiș. Împăratul nu face nimic! De ce?!”
    Piedestalul din Berlin. În 1913, egiptologul german Ludwig Borchardt a cumpărat de la un negustor un fragment de granit gri înalt de 46 cm. Piesa a zăcut în depozitul muzeului din Berlin până în 2001, când Manfred Gorg a descifrat sub relieful a trei siluete numele: Așkelon, Canaan și Israel. Fragmentul datează din timpul lui Amenhotep II (1420-1400 î.Hr.) sau al lui Amenhotep III (1391-1353 î.Hr.). Acesta este cea mai timpurie menționare a numelui Israel.
    Stela Tel Dan. În 1986, P. K. McCarter, în articolul „David cel istoric” (apărută în publicația Interpretation 40, aprilie 1986) afirma: „Biblia este singura sursă de informații despre David. Nici o inscripție nu-l menționează. Nici o descoperire arheologică nu poate să ne conducă cu certitudine la el.” Șapte ani mai târziu, în 1993, echipa lui Avraham Biran a descoperit la Tel Dan, în nordul Israelului, bucăți dintr-o stelă, datând din 841 î.Hr. În ea apare fraza: „Și ... l-a omorât pe Ahazia, Fiul Lui Ioram, rege din Casa lui David.” (2 Împărați 8:28-29).
    Sigiliile din Ierusalim. Începând din 1978, săpăturile din preajma zidurilor vechiului Ierusalim scot la iveală artefacte excepționale.. În 1982, s-a găsit un tezaur de 51 de sigilii (bule) datând din vremea lui Ezechia (700 î.Hr.) și până la ducerea în robie a lui Iuda (586 î.Hr.). Unele sigilii poartă numele personalităților proeminente lui Israel, printre care regele Ezechia; Pașhur, fiul lui Imer, preot cu vază (Ieremia 20:1); Meremot, fiul lui Urie, preot și trezorier (Ezra 8:33); Azaria, fiul lui Hilchia, preot (1 Cronici 9:11); Ghedalia, fiul lui Pașhur, dregător al regelui Zedechia (Ieremia 38:1). Piesa cea mai de valoare este sigiliul aparținând lui Baruc, fiul lui Neriia, chiar secretarul lui Ieremia (Ieremia 36:4).


This post first appeared on Ciprian-Florin Bârsan, please read the originial post: here

Share the post

Pot Avea INCREDERE in Vechiul Testament?

×

Subscribe to Ciprian-florin Bârsan

Get updates delivered right to your inbox!

Thank you for your subscription

×