Get Even More Visitors To Your Blog, Upgrade To A Business Listing >>

Fenomenul bolnavilor de cancer forțați să dea statul român în judecată pentru dreptul la viață. Reprezentant al pacienților: „Luptă mai mult cu sistemul decât cu boala”

Tags:

Sute de români diagnosticați cu diverse forme de cancer reușesc să-și asigure banii pentru tratamentele infernal de scumpe doar după ce înving statul în instanță. Statistica arată că, în fiecare an, în România se înregistrează peste 20.000 de decese evitabile din patologia oncologică, cu peste 45% mai multe faţă de media europeană.

Bianca nu a împlinit 30 de ani și suferă de un cancer la sân deosebit de agresiv. Olga este o femeie care se află în aceeași situație și avea nevoie de un medicament care costă foarte mulți bani. Petru suferă de cancer pulmonar, iar Ion a fost diagnosticat cu un tip rar de cancer, liposarcom, care se dezvoltă în țesutul adipos. 

Fiecare dintre cei patru pacienți are o poveste dură de viață și a devenit parte a unui fenomen care se manifestă în România de peste 10 ani. Pentru că statul nu finanțează întotdeauna tratamentul recomandat de medicul oncolog, au fost nevoiți să dea în judecată Guvernul, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului pentru a obține compensarea medicamentului care le poate salva viața. 

Membri ai comunității Declic protestează în fața Guvernului. Foto: Inquam Photos/George Călin

Tratament eficient, dar necompensat

Tratamentele inițiale au eșuat astfel încât doctorii au decis că trebuie să le fie administrat un medicament care, pentru tipul de cancer de care suferă, este necompensat. 

În unele situații, bolnavii nu mai pot susține costul foarte ridicat al rețetei care are rezultate pozitive și cer ca statul să le ofere fondurile financiare necesare.

Toți cei patru pacienți au obținut, în 2024, la Curtea de Apel Alba Iulia, ordonanțe președințiale prin care instituțiile statului au fost obligate să le asigure medicamentele solicitate „fără somaţie şi fără trecerea unui termen, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100%, fără contribuţie personală”. 

Sute de români apelează la această formă de obligare a statului să le acorde „dreptul la viață”. Nevoile sunt mult mai mari, dar mulți pacienți nu au bani pentru a angaja avocați care să le susțină cauza în instanțele de judecată.

O singură doză – 16.350 de lei

În cazul Biancăi, situația era disperată pentru că a suferit deja o mastectomie, fiind diagnosticată în septembrie 2022 cu carcinom mamar invaziv la sânul stâng. 

„Medicamentul nu este asigurat pacienţilor în regim de compensare pentru diagnosticul de cancer mamar triplu negativ, motiv pentru care am fost nevoită să suport din fonduri proprii costul dozelor de tratament şi să apelez la ajutorul cunoscuţilor, rudelor, persoanelor apropiate şi nu numai pentru a primi un ajutor financiar în scopul cumpărării medicamentului. 

O doză ce trebuie administrată deodată, conform prescripţiei medicale indicate de medicul curant, este formată din trei flacoane de 50 ml şi are un cost de achiziţie 5.450 de lei/flacon în farmacii, deci un cost total de 16.350 de lei per doză”, a susținut tânăra. 

Cu ajutorul unui avocat a identificat o notă de fundamentare pentru o hotărâre de guvern, privind modificarea şi completarea anexei de la o altă hotărâre emisă în 2008, care viza includerea pe lista medicamentelor compensate 100% a substanţei „sacituzumab govitecan”, de care avea nevoie. 

De asemenea, a aflat că medicamentul este autorizat încă de la sfârșitul anului 2021 pentru utilizare la nivelul Uniunii Europene de către Agenția Europeană pentru Medicamente. 

Prescripția „off label”

Olga avea nevoie de același tip de tratament, tipul de cancer fiind similar, în timp ce în situația lui Petru și a lui Ion, costul unui flacon cu substanța „alectinib”, recomandată de medicii curanți, era de 22.427 de lei. 

Prescripţia medicamentelor a fost realizată în regim „off label”, deoarece indicaţia terapeutică „on label” este, în România, pentru alte tipuri de cancer. 

Pacienții se folosesc și de un proiect de ordin inițiat de Ministerul Sănătății în 2022, care urma să reglementeze situaţia medicamentelor prescrise de medici unor pacienţi fără alternativă terapeutică, așa-zisa prescripție „off label”, dar care nu a fost adoptat şi nici publicat în Monitorul Oficial.

Instituțiile își pasează responsabilitatea

Răspunsul instituțiilor statului acționate în judecată este similar în toate aceste tipuri de cauze. Se solicită respingerea acțiunilor și „se aruncă” responsabilitatea în cerc. 

Astfel, reprezentanții CNAS afirmă că Agenția Națională a Medicamentului este responsabilă cu autorizarea noilor tipuri de medicamente, în timp ce Ministerul Sănătății și Guvernul afirmă că nu au nicio atribuție în ceea ce privește compensarea tratamentelor, competența fiind exclusiv a Casei de Asigurări de Sănătate. 

„CNAS nu a stabilit niciun fel de raporturi juridice cu reclamantul, raporturi din care să poată izvorî drepturi ori obligaţii reciproce. Medicul prescrie o schemă de tratament a unui medicament, pe care o apreciază necesară, cu privire la situaţia medicală a reclamantului, dar nu cu consecinţa decontării obligatorii din bugetul FNUASS a medicamentului respectiv, dacă acest medicament nu este prescris și administrat, potrivit legii. 

Medicul poate recomanda un medicament în afara indicaţiilor terapeutice ale acestuia, dar numai în afara sistemului public de asigurări sociale de sănătate, nu în cadrul unei relaţii contractuale cu o casă de asigurări de sănătate”, astfel motivează reprezentanții CNAS opoziția pe care o manifestă constant față de cererile pacienților bolnavi de cancer.

Dreptul la viață, recunoscut de judecători

Instanțele de judecată resping însă excepțiile ridicate de reprezentanții instituțiilor statului român și acordă tratamentul solicitat, invocând „dreptul la viață” al pacienților, prevăzut de Constituția României și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. 

„Prin refuzul acordării unui tratament medical prescris de medicul specialist de oncologie medicală, s-ar leza dreptul la sănătate şi implicit la viaţă. Orice întârziere poate avea consecințe deosebit de grave cu privire la sănătate, punând în pericol chiar dreptul la viaţă. Măsura solicitată este menită să răspundă unei situaţii de urgenţă, în care există un risc iminent la adresa vieţii şi sănătăţii sale”, au susținut magistrații, cu referire la speța Biancăi, tânăra bolnavă de cancer mamar.

Rata de câștig a proceselor – 95%

Cezar Irimia este președintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer. Prin intermediul organizației au fost inițiate, în 2013, primele procese pentru obținerea tratamentului de către persoane bolnave de cancer. 

„Au fost 17 pacienți cu diagnostice grave. Am avut persoane cu melanoame maligne pentru care speranța de viață era de maximum un an. În urma câștigării procesului și administrarea tratamentului salvator, acele persoane sunt în viață. 

Ministerul Sănătății ne-a acuzat atunci că suntem manipulați de industria pharma, dar noi am susținut exclusiv interesele pacienților noștri. Am inițiat astfel de procese pe toate patologiile de boli cronice, cu peste 500 de pacienți implicați. Rata de câștig a fost de 95%”, a afirmat Cezar Irimia. 

Potrivit acestuia, și bolnavii care primesc tratamente gratuite suferă din cauza lipsei medicamentelor. „Pacienții luptă mai mult cu sistemul decât cu boala. În ultima vreme, Ministerul Sănătății ne-a trimis la Ministerul Finanțelor pentru a găsi noi resursele financiare. În plus, au impus acea «taxă pe boală» (n.r. – impozitul de 10% pe concediile medicale), pe care acum vor să o scoată pentru pacienții oncologici. Este o discriminare crasă. Nu vrem favoritisme. Se va crea o mare zâzanie între pacienți”, a completat președintele asociației.

Cezar Irimia, președintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer. Foto: Agerpres

Peste 20.000 de decese evitabile

Cezar Irimia mai afirmă că lipsa programelor de screening face ca boala să fie descoperită târziu, iar costul tratamentului să fie ridicat. „În prezent, peste 180.000 de români sunt în tratament pentru cancer. Descoperirea târzie a bolii scade foarte mult șansa de supraviețuire. În spitale nu se mai găsesc medicamente banale. Distribuitorii nu le mai dau decât cu banii jos, pentru că în trecut nu le-au fost plătite la timp facturile”, a mai spus președintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer.

Acesta mai afirmă că, în fiecare an, în România, se înregistrează peste 20.000 de decese evitabile din patologia oncologică, cu peste 45% mai multe faţă de media europeană. 

„Avem medicamente în aşteptare, să intrăm în posesia lor ca tratament. Ele sunt de mult trecute de aprobarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului. Cred că sunt 39 de medicamente noi, introduse pe listă sau indicaţii noi, iar 11 nu au alternativă terapeutică. Un exemplu este cancerul triplu negativ, unde peste 800 de femei ar putea beneficia de tratamente salvatoare de viaţă”, a completat reprezentantul federației.

Mortalitate peste media Uniunii Europene

Din punct de vedere statistic, incidența cancerului în România se situează sub media Uniunii Europene, însă mortalitatea prin cancer este cu 7% mai mare decât media UE. Această tendință a mortalității s-a menținut constantă pe parcursul ultimilor 10 ani. 

Potrivit „Profilului de țară privind cancerul 2023”, analiză realizată de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), cancerul pulmonar se menține drept primă cauză de deces, cu o rată de mortalitate care a crescut cu aproape 11% comparativ cu anul 2000. Mortalitatea a crescut, de asemenea, pentru alte șase tipuri de cancer – colorectal, cancer de sân, prostată, cancer hepatic, cancer al vezicii urinare și de pancreas. 

Estimările arată o creștere a incidenței cancerului cu 6%, până în anul 2035, cu 8,3% la bărbați și 3,3% la femei. România înregistrează cea mai ridicată rată de mortalitate prematură prin cancer de sân şi cancer de col uterin din Europa. În plus, avem a patra cea mai ridicată rată de mortalitate prematură prin cancer pulmonar.

Documentul INSP mai susține că fondurile publice pentru îngrijirea cancerului au crescut constant, an de an, însă decalajul între nevoi și alocările financiare se menține în continuare. „Cheltuiala per capita (persoană) este una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, aproximativ la jumătate față de medie. Sustenabilitatea financiară este perturbată de numărul în creștere al cazurilor noi de cancer și de costul noilor terapii”, afirmă cei de la INSP.

Agenția Internațională pentru Cercetări privind Cancerul, care activează în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, susține într-un document statistic că, în 2022, în România au fost înregistrate un număr de 104.661 de cazuri noi. În același an au fost 56.216 decese provocate de această boală, rata fiind de 179 de persoane decedate raportat la 100.000 de locuitori. Acest indice plasează România pe locul 12 la nivelul Uniunii Europene. La bărbați, cele mai multe decese sunt provocate de cancerul pulmonar, cel colorectal și de prostată. La femei, mortalitatea cea mai mare este la cancerele de sân, colorectal și pulmonar.

Foto: Agerpres

  

  

The post Fenomenul bolnavilor de cancer forțați să dea statul român în judecată pentru dreptul la viață. Reprezentant al pacienților: „Luptă mai mult cu sistemul decât cu boala” appeared on RMag.



This post first appeared on Rmag, please read the originial post: here

Share the post

Fenomenul bolnavilor de cancer forțați să dea statul român în judecată pentru dreptul la viață. Reprezentant al pacienților: „Luptă mai mult cu sistemul decât cu boala”

×