Dragă femeie, că ai procreat sau nu, astăzi, 8 martie, de ziua internațională a femeii, eu îți doresc din profundul inimii mele numai fericire, pace și iubire.
Am scris de multe ori despre 8 martie și, respectiv, despre ziua internațională a femeii.
Cine a trăit (destul) în Epoca de Aur, își amintește că ziua de 8 martie era sărbătorită cu mare fast de comuniști. Femeia-mamă avea valoare... Poate ai citit 14 nuanțe de roșu, dar dacă nu, permite-mi să-ți spun de ce. Pe scurt, foarte scurt chiar.
Ceaușescu – dictatorul țării din 28 Martie 1974 până pe 22 Decembrie 1989 – a avut diverse visuri mărețe pentru România. Unul dintre acestea a fost să înmulțească populația țării. Și pentru asta femeile trebuiau să nască cât mai mulți copii. De aceea, Nicolae (nu Nicolaie) Ceaușescu, tovarășul președinte al Republicii Socialiste România, ținea la rang mare mamele cu mulți copii.
A făcut bine, a făcut rău... părerile sunt împărțite și nu vreau să intru în polemici fără sfârșit.
Sărbătoarea de 8 martie a rămas în cultura românilor ca „Ziua mamei”.
Nu-i ușor să schimbi asta, mai cu seamă că nu-i ceva negativ.
Adevărul este că 8 martie este Ziua Internațională a Femeii. Am scris de ce și cum aici (apasă – te duce pe alt blog), dar, căutând online găsești multe și mărunte despre această zi importantă.
Ziua femeii a fost sărbătorită de ONU (Organizația Națiunilor Unite) – pentru prima dată pe 8 martie, în 1975 — Anul internațional al femeii – zice Wikipedia.
Istoria spune că nenumărate femei au suferit îngrozitor și multe au murit în lupta pentru drepturi egale între oameni. Și asta merită respect și admirație.
Așadar, 8 martie este zi de conștientizare civilă, zi a femeilor și a fetelor, zi anti sexism.
Ziua femeii este asociată nu numai cu Ziua Mamei, dar și Ziua Copilului, Ziua Internațională a Bărbatului.
Pe eumerit am scris că mă simt lezată că românii sărbătoresc ziua mamei și nu ziua femeii.
Asta pentru că nu sunt, nu am fost și nu voi fi mamă. Ceea ce înseamnă că nimeni nu-mi va spune „La mulți ani” pe 8 martie.
Adevărul-adevărat este că fix în paișpe mă doare că nu sunt sărbătorită ca „femeie”.
Sunt femeie, poate se vede, poate nu, dar eu știu că sunt. Dar înainte de a fi femeie, sunt om. Un om ca tine.
Mi-aș dori ca oamenii să fie tratați ca oameni, cu sau fără celebrări în zile specifice.
Sunt un om bizar – ca să zic așa. Nu mă deranjează când ceilalți nu-și amintesc ziua mea de naștere, de exemplu. Asta pentru că eu nu-mi amintesc nicio zi de naștere și mi se pare o sarcină colosală să țin pasul cu tot felul de date (naștere, aniversări, onomastice etc). Am 6 surori, 2 frați – respectiv cumnați și cumnate, apoi am 21 de nepoți și vreo 7 strănepoți, plus prieteni fără număr.
Sincer, aș fi extrem de ușurată dacă oamenii nu s-ar supăra că nu-i sun, nu trimit felicitări sau nu ofer cadouri în zilele cu pricina.
Uite ce am divagat... Iartă-mă, femeie frumoasă.
Femeie, mamă sau nu, oriunde te-ai afla, îți doresc din nou numai bine. Din suflet, nu de curtoazie.
La mulți ani fericiți!
Îți doresc să iubești și să fii iubită (de aceeași persoană sau aceleași persoane)! Adică, sentimentele să-ți fie împărtășite.
Îți doresc să te simți împlinită! Și asta depinde numai de tine. Poate nu ești unde ai fi vrut să fii. Poate nu ai ce ai visat să ai. Poate... și poate... și-ncă o dată poate, dar, dragă femeie, dacă ai făcut tot ce ți-a stat în putere să faci bine, atunci simte-te împlinită. Este un drept al tău. Nu ți-l dă nimeni, trebuie să-l iei. Puterea stă în mâinile tale. Mai bine zis, în mintea ta.
Îți doresc să fii sănătoasă!
Îți doresc să găsești puterea și curajul să râzi, când inima îți plânge!
Îți doresc să te simți și să te vezi frumoasă! Căci frumusețea este în ochiul privitorului. Și numai oamenii buni pot vedea înăuntrul tău.
Îți doresc să nu te simți niciodată singură, folosită și abandonată!
Dar mai ales, îți doresc să nu te simți inutilă, fără valoare, fără scop, în mod special dacă nu ai avut privilegiul să aduci pe lume un alt suflet!
Îți doresc să te simți împlinită! Și asta depinde numai de tine. Poate nu ești unde ai fi vrut să fii. Poate nu ai ce ai visat să ai. Poate... și poate... și-ncă o dată poate, dar, dragă femeie, dacă ai făcut tot ce ți-a stat în putere să faci bine, atunci simte-te împlinită. Este un drept al tău. Nu ți-l dă nimeni, trebuie să-l iei. Puterea stă în mâinile tale. Mai bine zis, în mintea ta.
Îți doresc să fii sănătoasă!
Îți doresc să găsești puterea și curajul să râzi, când inima îți plânge!
Îți doresc să te simți și să te vezi frumoasă! Căci frumusețea este în ochiul privitorului. Și numai oamenii buni pot vedea înăuntrul tău.
Îți doresc să nu te simți niciodată singură, folosită și abandonată!
Dar mai ales, îți doresc să nu te simți inutilă, fără valoare, fără scop, în mod special dacă nu ai avut privilegiul să aduci pe lume un alt suflet!
Related Articles
Am scris de multe ori despre 8 martie și, respectiv, despre ziua internațională a femeii.
Cine a trăit (destul) în Epoca de Aur, își amintește că ziua de 8 martie era sărbătorită cu mare fast de comuniști. Femeia-mamă avea valoare... Poate ai citit 14 nuanțe de roșu, dar dacă nu, permite-mi să-ți spun de ce. Pe scurt, foarte scurt chiar.
Ceaușescu – dictatorul țării din 28 Martie 1974 până pe 22 Decembrie 1989 – a avut diverse visuri mărețe pentru România. Unul dintre acestea a fost să înmulțească populația țării. Și pentru asta femeile trebuiau să nască cât mai mulți copii. De aceea, Nicolae (nu Nicolaie) Ceaușescu, tovarășul președinte al Republicii Socialiste România, ținea la rang mare mamele cu mulți copii.
A făcut bine, a făcut rău... părerile sunt împărțite și nu vreau să intru în polemici fără sfârșit.
Sărbătoarea de 8 martie a rămas în cultura românilor ca „Ziua mamei”.
Nu-i ușor să schimbi asta, mai cu seamă că nu-i ceva negativ.
Adevărul este că 8 martie este Ziua Internațională a Femeii. Am scris de ce și cum aici (apasă – te duce pe alt blog), dar, căutând online găsești multe și mărunte despre această zi importantă.
Ziua femeii a fost sărbătorită de ONU (Organizația Națiunilor Unite) – pentru prima dată pe 8 martie, în 1975 — Anul internațional al femeii – zice Wikipedia.
Istoria spune că nenumărate femei au suferit îngrozitor și multe au murit în lupta pentru drepturi egale între oameni. Și asta merită respect și admirație.
Așadar, 8 martie este zi de conștientizare civilă, zi a femeilor și a fetelor, zi anti sexism.
Ziua femeii este asociată nu numai cu Ziua Mamei, dar și Ziua Copilului, Ziua Internațională a Bărbatului.
Pe eumerit am scris că mă simt lezată că românii sărbătoresc ziua mamei și nu ziua femeii.
Asta pentru că nu sunt, nu am fost și nu voi fi mamă. Ceea ce înseamnă că nimeni nu-mi va spune „La mulți ani” pe 8 martie.
Adevărul-adevărat este că fix în paișpe mă doare că nu sunt sărbătorită ca „femeie”.
Sunt femeie, poate se vede, poate nu, dar eu știu că sunt. Dar înainte de a fi femeie, sunt om. Un om ca tine.
Mi-aș dori ca oamenii să fie tratați ca oameni, cu sau fără celebrări în zile specifice.
Sunt un om bizar – ca să zic așa. Nu mă deranjează când ceilalți nu-și amintesc ziua mea de naștere, de exemplu. Asta pentru că eu nu-mi amintesc nicio zi de naștere și mi se pare o sarcină colosală să țin pasul cu tot felul de date (naștere, aniversări, onomastice etc). Am 6 surori, 2 frați – respectiv cumnați și cumnate, apoi am 21 de nepoți și vreo 7 strănepoți, plus prieteni fără număr.
Sincer, aș fi extrem de ușurată dacă oamenii nu s-ar supăra că nu-i sun, nu trimit felicitări sau nu ofer cadouri în zilele cu pricina.
Cine mă cunoaște, știe că fac cadouri în toate zilele anului.
Fac cadouri când îmi vine, când și cum pot, și asta este o manifestară clară și sinceră de apreciere. Dacă nu-ți trimit flori de ziua ta, nu înseamnă că nu te respect, înseamnă că sunt scriitoare și am mintea plină de povești, pe care nu le pot scrie.
Există calendare – virtuale și fizice – dar, sincer, nu am energie, nu am timp să verific în fiecare zi.
Argumentezi că poți să setezi să te anunțe automat, dar, fratele meu, nu cunosc numai un om... Nu am timp. Dacă vrei să înțelegi, bine, dacă nu... nu. Eu știu ce-i inima mea. Ți-am demonstrat cu fapte și cuvinte de multe ori că te apreciez.
Facebook-ul este super din punctul ăsta de vedere, dar nu intru zi de zi, dimpotrivă.
Nu-mi plac sărbătorile în general, dar ador adunările în familii unite, unde iubirea este sinceră și respectul este reciproc. De aceea, Crăciunul sărbătorit când eram mică – pe vremuri comuniste – rămâne în inima drept cea mai frumoasă amintire din toată viața mea.
Există calendare – virtuale și fizice – dar, sincer, nu am energie, nu am timp să verific în fiecare zi.
Argumentezi că poți să setezi să te anunțe automat, dar, fratele meu, nu cunosc numai un om... Nu am timp. Dacă vrei să înțelegi, bine, dacă nu... nu. Eu știu ce-i inima mea. Ți-am demonstrat cu fapte și cuvinte de multe ori că te apreciez.
Facebook-ul este super din punctul ăsta de vedere, dar nu intru zi de zi, dimpotrivă.
Nu-mi plac sărbătorile în general, dar ador adunările în familii unite, unde iubirea este sinceră și respectul este reciproc. De aceea, Crăciunul sărbătorit când eram mică – pe vremuri comuniste – rămâne în inima drept cea mai frumoasă amintire din toată viața mea.
Nimic nu mai este ca atunci. S-a spulberat magia acelor ani.
Să fiu sărbătorită de complezență de ziua internațională a femeii, pentru că „așa se face și se cade”, sincer, nu mă încălzește cu nimic.
Să fiu sărbătorită de complezență de ziua internațională a femeii, pentru că „așa se face și se cade”, sincer, nu mă încălzește cu nimic.
Oamenii ar trebui felicitați când fac bine, nu în date istorice – precum ziua internațională a femeii – datorită sacrificiilor altora.
În altă ordine de ide, țin să le mulțumesc din inimă celor care îmi trimit și mi-au trimis mesaje cu urări frumoase, pentru că știu că o fac cu toată sinceritatea.
Nu strâmb din nas, sunt recunoscătoare până la Dumnezeu și-napoi când oamenii se opresc din treaba lor să mă felicite pe mine...
Cine sunt eu?
Merit oare?
Să vă dea cerul înapoi înmiit.
Uite ce am divagat... Iartă-mă, femeie frumoasă.
Femeie, mamă sau nu, oriunde te-ai afla, îți doresc din nou numai bine. Din suflet, nu de curtoazie.
La mulți ani fericiți!
Ca fapt divers, în Anglia n-am auzit pe nimeni (niciodată în 5 ani) să menționeze ziua internațională a femeii.
