”Acolo e terenul lor, mi-a zise țiganca zâmbind satisfăcută... L-au primit de la părinții ei și au stat în mijlocul terenului trei zile, sărutându-se în văzul satului, că vezi, Doamne, ce fericiți erau și ce casă o să-și facă ei, de-o să-i pizmuiască lumea. Și praful s-a ales de ea, mai zise țiganca uitându-se la țiganul ei, complice. Fericit și ăla, întărise: da, praful s-a ales de ea, doar pentru că s-au dat mari, că cine-s ei și ce bine le merge. Dar acum...
Intrase el pe ușă. Beat mort. Bâiguise că-și bagă pula-n toată lumea și ieși. L-am urmărit cu privirea din poarta țiganilor cu ei în spatele meu, cum se îndreaptă spre casă. O ciurdă de copii se buluciră spre mașina din fața casei lui: Neneaaa, nu pleca, ești beat! țipau ei.”
