Multă vreme nimeni nu s-a îndoit că proiectul constituțional al Coaliției pentru Familie este despre familie și nu despre altceva. Dacă ar fi fost vorba despre altceva, este normal să presupunem, Coaliția nu ar fi fost „pentru Familie” ci „pentru Altceva”.

Orientarea spre familie se vede în multiple locuri și feluri. De exemplu, pe una din paginile sale, CpF susține că desfășoară un proiect de ocrotire a familiei (v. imaginea de mai sus).

Motivând pe site modificarea Constituției, CpF spune:

Familia întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie este singura relație interumană ce asigură mediul propice nașterii, creșterii și educației generațiilor viitoare.

Altfel spus, un părinte singur sau o familie adoptivă nu se vor ridica niciodată la înălțimea unei familii nucleare „tradiționale”. O familie netradițională este familie doar în sensul de familie ratată sau, cel puțin, incompletă.

Analizând propunerea de modificare a Constituției, CCR reține că

Din această perspectivă, se consideră necesară [de către cei ce au propus] modificarea primului alineat al art.48 din Constituția României, atât pentru a evita dezbateri nenecesare și interpretări contradictorii, cât și pentru a recunoaște în mod neechivoc că dreptul de a întemeia o familie este un drept fundamental destinat bărbatului și femeii, de care ei se bucură nu individual, ci împreună. (s mea)

Deci este clar, sper, că un adult poate întemeia o familie numai cu un adult de sex opus. Dealtfel, al un moment dat pe situl CpF familia monoparentală era numită ușor derogatoriu ca „menaj monoparental”.

Problema cu aceasta viziune reductivă este aceea că nu s-a dovedit tocmai populară. În România adopția este o instituție socială respectată iar nașterea în afara căsătoriei un fenomen comun.

Așa că CpF a reprofilat argumentul și a susținut în public că inițiativa este exclusiv menită de a redefini căsătoria și că familia ca „viața de familie” rămâne protejată în Constituție. Ba chiar s-a arătat ușor vexată ca alții ar susține altceva. Un exemplu vedeți aici (min 28:50).

Pe site Coaliția continuă această linie de argumentare pe o pagină dedicată. Doar că în scris sunt mai greu de reconciliat pozițiile noi cu cele vechi. Așa că textul se mișcă pe două linii de comunicare. Prima este o manevră (destul de subtilă) de tip „bait and switch” Coaliția înlocuiește perspectiva tacit perspectiva socială tipică discursului anterior (modificarea aduce tot felul de beneficii sociale) cu perspectiva exclusivist legală.

A doua linie de comunicare este aceea că toate felurile de familie deja protejate în Constituție sunt derivate din familia întemeiată de un bărbat și o femeie prin căsătorie. Dacă am accepta acest punct, disputa „familie” vs. căsătorie” ar deveni strict semantică fiind posibil să folosim termenul de familie fie stricto-sensu (căsătorie) fie în sens lărgit. Numai că această abordare este în mod vădit falsă. Multe familii monoparentale, precum și unele familii fondate pe adopție nu derivă în nici un fel din căsătorie pentru că mariajul lipsește din istoricul formării respectivei familii. Nu știu cum să exprim această idee mai simplu decât atât: copii se nasc din doi adulți care fac sex, starea matrimonială fiind biologic irelevantă.

Dar să dăm Coaliției un minim de credit. Argumentul lor privind faptul că familia rămâne protejată legal are un oarecare sens. Nu spun dacă este corect sau nu pentru că nu sunt jurist și știu că Platforma Respect îl contestă. Dar măcar îl înțeleg.

Dar Coaliția nu poate evita să se afle într-o contradicție cu sine. Dacă este adevărat că urmărește (prin proiectul de modificare) să „definească familia”, atunci toată povestea cu efectele limitate este doar o perdea de fum. Adică efectele legale pot fi limitate dar Coaliția (în acest scenariu) vede referendumul doar ca o primă salvă de tun într-o mare bătălie culturală. Și ne minte că nu urmărește această bătălie culturală când de fapt o urmărește,

Dacă NU urmărește să redefinească familia, atunci Coaliția minte prin modul în care se auto-definește și prin modul în care s-a promovat. Mai interesant, chiar, minte în relație cu CCR (v. mai sus) ceea ce nu este ilegal… dar nici frumos nu este.

Din această dilemă, vorba lui Caragiale, nu putem ieși.

Andrei Tiut