Geniul este acela care nu permite societății să-l transforme într-un robot: aceasta este definiția pe care o dau geniului. – OSHO –
Ne naștem inocenți și uimiți de tot ce este în jurul nostru. Dorim să dobândim cunoaștere, dorință dezvoltată pe baza uimirii. Suntem copii cu speranțe mari și idealuri mărețe. Totul pare frumos și roz. Viața e frumoasă și roz. Viața e simplă, dar ne-o complicăm noi. Totul este un mic paradis pentru pruncul neinițiat în banalitățile vieții, de la fenomene naturale până la diversitatea obiectelor din jurul său. Un mic paradis al jocului etern dezvoltat de bucuria și sinceritatea copilului. Banalitatea întrebărilor pe care și le pune conferă speranța și iubirea necondiționată a copiilor asupra vieții. Dar vine momentul în care copilul este obligat să urmeze o școală. Școala primară – un iad al stresului și a distrugerii copilăriei unui copil prin limitarea lui față de lucrurile care-l fac cu adevărat fericit și însărcinarea acestuia cu responsabilități pe care nu le poate duce tot timpul. Școala gimnazială – același sanatoriu plin de profesori frustrați care își varsă neajunsurile atât materiale cât și spirituale pe niște copii.
LICEUL – cimitir al tinereții mele ( Bacovia ) . Liceul îl văd ca pe un lagăr de concentrare, unde abuzul de putere este în floare, se practică ca și sport olimpic, unde orice fărâmă de imaginație îți este luată de un anumit tipar. Îndoctrinarea adolescenților cu concepte de viață ale altora. Spălarea efectivă pe creier. Adolescența este perioada găsirii sinelui și descoperirii vieții. În această perioadă îți descoperi cu adevărat menirea pe acest pământ sau în cazul nostru, ți-o descoperă alții. Ni se impun să urmăm școli cu profil ingineresc sau medical sau sa urmăm o școală de drept, să fim cineva în viață, dar nimeni nu ne impune să fim fericiți, să facem ceea ce ne place. Și aici începe transformarea individului în robot.
UNIVERSITATEA – Finalizarea uciderii minților lucide, îndoctrinare și supunere, depresie și nevoi false. Practic ultima etapă a mecanizării umane.
Așadar societatea ucide încet genii și-i transformă în roboți.
Abia aștept să văd ce chip mi-au pregătit îndrumătorii mei.
Vi Very Universum vivus vici
(C) Călin Onacă
